Încălzirea climatică, seceta din 2020 şi din acest an, cât şi războiul de la graniţă, sunt provocări care au evidenţiat mai mult decât oricând nevoia unui popor de a-şi asigura hrana necesară.
Din punctul de vedere al producţiei de cereale, România se află an de an în topurile europene, însă anual valoarea importurilor din industria alimentară – cea care ar trebui să dea valoare adăugată materiilor prime agricole – este de trei ori mai mare decât valoarea exporturilor. Mai mult, zootehnia se află pe o pantă descendentă, ceea ce ar putea duce la mai puţină carne şi mai puţin lapte şi mai scumpe
De altfel, seceta, care nu a afectează doar România, ci jumătate din ţările europene, va diminua producţiile de cereale, ceea ce va duce, în general, la noi creşteri de preţuri la alimente, în condiţiile în care inflaţia este galopantă. Astfel, în contextul în care se vorbeşte de o potenţială criză alimentară în lume, agrobusinessul românesc este un sector privit mai atent, cu lupa, investiţiile în infrastructura naţională de irigaţii şi în procesarea materiilor prime, devenind „must have”.
Cea mai delicată întrebare în contextul schimbărilor climatice este: este nevoie de o strategie de la zero a agriculturii româneşti? Trebuie regândită agricultura?
Ziarul Financiar îşi propune să aducă în atenţia publică provocările dintr-un sector extrem de dinamic, de la scară mică la scară largă, de la oameni de afaceri angrenaţi puternic în agrobusiness sau mici întreprinzători care devin tot mai importanţi în conceptul Farm to Fork.
Radiografia agrobusinessului:
În agrobusiness activează peste 20.000 de firme de tip SRL, SA sau SRL-D, care angajează 77.500 de persoane şi au avut afaceri cumulate de 48 miliarde de lei în 2021, conform datelor de la Registrul Comerţului.
Cel mai dinamic sector: peste 15.000 de companii nou apărute în 2021 au activităţi în agricultură, silvicultură şi pescuit, plus 260% faţă de anul precedent. În primele 5 luni din acest an au apărut 2.000 de companii noi, conform datelor de la Registrul Comerţului.
Agricultura rămâne un motor important al economiei locale, cu un aport de circa 4% la PIB, potrivit datelor de la INS, şi cu un potenţial uriaş de creştere şi atragere de investiţii.
În anul 2021, valoarea producţiei ramurii agricole a crescut cu 11,7% comparativ cu anul precedent până la 101 de miliarde de lei, potrivit datelor de la INS.
Planul Naţional Strategic (PNS) vine din 2023 cu 15,9 miliarde de euro până în 2027, bani pentru investiţii în mediul rural.
România a avut o producţie istorică de cereale în 2021: 34 mil. tone.
România este cel mai mare producător de porumb de floarea-soarelui şi porumb din UE şi se află pe locul 4 la grâu.
România s-a situat anul trecut pe primul loc în UE la exportul de porumb, având un procent de peste 70% din exportul total al UE, conform datelor de la Comisia Europeană. De asemenea, România s-a situat pe locul al doilea la exportul de grâu, asigurând un sfert din cantitatea UE.
România a exportat cereale de 3,6 miliarde de euro în 2021, faţă de 2 miliarde de euro în 2020.
În judeţul Brăila se află cea mai mare fermă din ţară, după suprafaţa cultivată cu cereale. Tot Brăila este judeţul cu cea mai mare suprafaţă irigată.
Ministerul Agriculturii alocă 1,5 miliarde de euro pentru infrastructura de irigaţii, desecare şi drenaj din PNS. Suprafaţa pregătită pentru irigaţii ar trebui să ajungă la 2,6 milioane de hectare, dublu faţă de suprafaţa irigabilă în prezent.
Din 3,2 milioane de ferme, circa 90% sunt ferme mici, fără personalitate juridică.
Peste 10.000 de operatori economici au fost certificaţi în agricultura ecologica în 2021, trend ce revine pe creştere.
În România sunt circa 4.000 de cooperative, un număr mai mare decât înainte de Revoluţie.
România se află pe locul doi în topul celor mai mari crescători de albine din UE, cu 2 mil. stupi, peste 10% din numărul total.
Români se află pe locul al doilea în UE la creşterea ovinelor, cu un şeptel de 10 milioane de capete, peste 15% din total.
2,5% din porcii UE cresc în România. Scăderea dramatică a avut loc ca urmare a pestei porcine africane prezente de 5 ani pe plan local.
Cu 1,8 milioane capete de bovine în 2021, România se situează pe locul 10 în UE. Efectivul românesc reprezinta 2,4% din totalul UE. La aderarea României la UE, efectivul era de 3 milioane de capete de bovine.
Cu un efectiv de 35 de milioane găini ouătoare în 2020, România se situează pe locul 5 în UE la producţia de ouă pentru consum.
România se află pe locul 3 la suprafaţa cultivată cu meri şi peri în UE, după Polonia şi Italia.
România se află pe locul 9 la suprafaţa cultivată cu piersici şi caisi din UE.
România se află în top 10 producători de legume din UE.
Tendinţe:
Tehnologia „acaparează” fermele agricole, care-şi doresc randamente mai mari prin optimizarea proceselor.
Culturile de nişă devin tot mai vizibile, de la cartofi dulci la sparanghel şi apio.
Bio, fără zahăr, „made in Romania” şi „verde” sunt cuvintele de ordine.
Creşte consumul produselor pe bază de proteină care înlocuiesc carnea.
Consumatorii sunt mai precauţi şi mai atenţi pe ce îşi cheltuiesc banii.
