Spaţiul de birouri se schimbă odată cu noile provocări ridicate de pandemie, însă acest lucru trebuie privit drept o oportunitate pentru a creşte productivitatea angajaţilor.

Pe de-o parte sunt cei care doresc să revină la birou, în clădirea office cu o cafenea la parter şi restaurante în proximitate, în timp ce alţii deja şi-au amenajat acasă spaţiul necesar, însă doresc să poată socializa cu colegii.

Aici intervin birourile de după pandemie, birouri poate cu o densitate mai mică, reorganizate, dar care vin cu un set nou de facilităţi atât pentru a respecta normele de siguranţă, cât şi pentru a creşte productivitatea sau pentru întâlniri cu colegii sau partenerii de afaceri.

Co-working? Sunt companii care deţin spaţii de co-working care au crescut, în timp ce altele au renunţat la birouri din lipsă de clienţi. Cum reuşesc unii şi cu ce greşesc ceilalţi?

În Bucureşti în clădirile moderne de birouri lucrează circa 300.000 de angajaţi, iar cei mai mulţi dintre ei lucrează în zona staţiei de metrou Aurel Vlaicu - cea mai aglomerată staţie de metrou din Bucureşti, cu peste 8 mil. călătorii anual înainte de pandemie.

Schimbările apărute în clasamentul celor mai aglomerate staţii staţii de metrou reflectă în special dezvoltarea segmentului de birouri în capitală. Astfel, creşterea de la Aurel Vlaciu este direct proporţională cu cea a stocului de birouri din zonă din ultimii ani, numărul de angajaţi din zonă ajungând în 2019 la peste 120.000.

Cererea de spaţii de birouri la nivelul Bucureştiului va creşte cu 20-30% în acest an, în condiţiile în care o bună parte din marii chiriaşi au ieşit din expectativă şi îşi evaluează activ opţiunile pentru optimizarea necesarului de spaţii, potrivit consultanţilor firmei Cushman & Wakefield Echinox.

Volumul tranzacţionat pe parcursul anului 2020 a scăzut cu 40%, până la nivelul de 237.000 de metri pătraţi, pe fondul pandemiei Covid-19 care a determinat cea mai mare parte a companiilor să adopte pe scară largă telemunca, amânând pe cât posibil luarea unor decizii cu impact pe termen mediu şi lung.

Anul 2021 a început sub alte auspicii, în condiţiile în care numărul de cazuri Covid-19 la nivel mondial s-a înjumătăţit faţă de finalul anului precedent, iar evoluţia pozitivă a campaniilor de vaccinare permite autorităţilor să relaxeze măsurile restrictive. În acest context, după un an în care companiile au putut să evalueze impactul telemuncii prin analize interne sau cu ajutorul consultanţilor, acestea sunt acum în poziţia de a-şi redimensiona necesarul de spaţii într-o piaţă care le-a devenit favorabilă. 

În prezent sunt în lucru proiecte de peste 70.000 de metri pătraţi la nivelul Bucureştiului şi oraşelor regionale pentru o serie dintre cele mai mari corporaţii prezente la nivel local, acestea conştientizând că este un moment prielnic pentru a-şi reaşeza contractele, fie că vorbim de renegocieri, consolidări, restrângeri sau chiar extinderi de spaţii. În acest context, ne aşteptăm ca volumul tranzacţionat în 2021 să crească substanţial, cu cel puţin 20 – 30%, urmând să revină peste nivelul de 300.000 de metri pătraţi, potrivit consultanţilor de la C&W Echinox.

Rată de neocupare a spaţiilor la nivelul Bucureştiului a crescut pe parcursul anului trecut, ajungând la nivelul de 12,5%, un maxim al ultimilor patru ani. Cu toate acestea dezvoltatorii au în prezent în construcţie clădiri cu o suprafaţă cumulată de peste 350.000 de metri pătraţi, spaţii ce urmează a fi date în folosinţă în următorii doi ani, în condiţiile în care anticipează o revenire a cererii, cu accent pe spaţiile moderne, care încorporează cele mai noi tehnologii.