Conferinţe
  Meniu
Parteneri oficiali
PARTENER PARTENER BRONZE PARTENER BRONZE PARTENER BRONZE PARTENER BRONZE PARTENER
Share event
DESPRE EVENIMENT

Videoconferinţa ZF Agricultura într-o nouă etapă: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?

ZF Agricultura într-o nouă etapă: Cum a accelerat anul 2020 digitalizarea agriculturii?
 
Contextul economic şi noua realitate a anului 2020 a forţat companiile agricole să-şi mute produsele din piaţa tradiţională într-o platformă sau un markeplace online, deşi multe dintre ele nu aveau nici măcar site de prezentare până la începutul lunii martie
 
De asemenea, mulţi producători agricoli, în special de fructe şi legume, s-au strâns sub aceeaşi umbrelă şi prin intermediul reţelelor de socializare sau a unui magazin online au început să preia comenzi şi să livreze produsele la uşa clientului. Astfel, schimbarea obiceiurilor de cumpărare a românilor, preponderent din mediul online, a creat o piaţă modernă, ce nu mai presupunea deplasarea directă a consumatorului la tarabă. 
 
Totodată, protejarea angajaţilor şi păstrarea distanţei sociale în rândul acestora, i-a determinat pe antreprenorii din sectorul agroalimentar să-şi regândească planurile de viitor, altfel încât procesul de producţie să fie în mare parte realizat cu roboţi inteligenţi, cu aparatură performantă, iar însămânţarea şi culegerea plantelor să fie realizată cu ajutorul utilajelor de ultimă generaţie, ce necesită un număr restrâns de persoane. 
 
Un studiu al biroului european de statistică, Eurostat, arăta anul trecut că doar 1% dintre întreprinderile agroalimentare româneşti foloseşte roboţi industriali, ceea ce clasează România pe ultimul loc în Uniunea Europeană privind digitalizarea companiilor.
 
În ultimii ani au fost făcuţi paşi timizi spre agricultura de precizie, cea 4.0, companii importante, străine şi româneşti, dezvoltând soluţii digitale pentru măsurarea cantităţii de apă din sol sau depistarea substanţelor cu rol de îngrăşăminte din sol, de exemplu. 
Criza coronavirusului a accelerat procesul digitalizării, dar ne putem aştepta la o schimbare majoră? 
O altă provocare a agriculturii în anul agricol 2019-2020 a fost seceta pedologică, ce a început în toamna anului trecut şi s-a prelungit până în primăvara acestui an. Ea a afectat mare parte din culturile de toamnă, de grâu, orz, rapiţă, secară, iar, spre exemplu, la grâu producţia a scăzut aproape la jumătate, până la 5,4 milioane de tone, conform datelor de la Ministerul Agriculturii. 
 
Fermierii spun că şi culturile de primăvara, de porumb şi floarea-soarelui, sunt în prezent afectate şi estimează o scadere a producţiei totale agricole cu 30-50%. 
 
Lipsa infrastructurii de irigaţii a adâncit această problemă. De altfel, lipsa asigurătorilor pentru situaţii de calamitate sau a unor despăgubiri din fonduri de la bugetul de stat, gândite anterior, au scos fermieri în stradă. Pe lângă lipsa de susţinere pe care aceştia o simt din partea statului, ei cred că vom asista şi la falimente, pentru ca firmele mici sau medii sunt incapabile să-şi plătească datoriile la termen fără ajutoare la timp de la stat. 
 
În 2019, România a produs 29,5 milioane de tone de cereale şi a exportat peste jumătate din cantitate, potrivit INS. Transformarea materiei prime în produs finit este un obiectiv consacrat al miniştrilor de la Agricultură, însă de realizarea lui, de fiecare dată, au depins mai mulţi factori. 
 
Posibilitatea de a atrage fonduri europene sau de a lua credite cu dobânzi mai avantajoase de la bănci a stimulat reprezentanţii din acest sector să-şi facă fabrici pentru procesarea produsului finit, însă tot durata de implementare a unui proiect, de câţiva ani, ori birocraţia stufoasă, i-a determinat pe alţii să renunţe la planurile de investiţii. Cu toate acestea, România a atras în agricultură peste 26 de miliarde de euro de la UE de la aderare până în prezent, având o rată medie anuală a absorbţiei fondurilor de peste 96%, după cum susţin oficialii ministerului de resort. 
 
Industria alimentară românească, un sector de 50 mld. lei în 2019, s-ar putea dubla la 100 mld. lei în contextul investiţiilor în procesare, iar balanţa comercială deficitară a României în zona de produse agroalimentare s-ar putea echilibra dacă fermierii ar trimite mare parte din recolte către fabricile din România.
 

 

 

Parteneri oficiali
Parteneri oficiali