Agricultura inteligentă nu mai este o ficţiune, ci realitatea secolului 21. Dacă în ultimii ani am acceptat telefoane şi casele inteligente în viaţa noastră, acum acceptăm maşinile, tractoarele sau utilajele inteligente în agricultura noastră. Schimbările tehnologice, dar şi climatice, au dus la inovaţie, care, fie că vrem sau nu, ne intră în cultură.

Piaţa globală a soluţiilor pentru agricultură inteligentă este uriaşă şi se estimează o creştere de peste 10% pe an în următorii cinci ani. Creşterea vine în contextul în care chiar jucători din România au afirmat în repetate rânduri că prin implementarea digitalizării într-o fermă, productivitatea poate creşte cu 20-30%. Ori, prin utilizarea datelor de la senzorii, într-o fermă de 100 de hectare cultivate cu grâu, fermierul poate face economii anuale de până la 5.000 de euro.

În 2024, când fermierii români se confruntă cu povara datoriilor acumulate încă de la seceta cruntă din 2020 şi vin după un an agricol dificil, 2023, marcat iarăşi de secetă şi scăderea preţurilor cerealelor cu 20-30% faţă de anul anterior, tehnologia a devenit esenţială pentru companiile lor. De la metodele de cultivare, precum cele care presupun lucrări minime asupra solurilor, şi alegerile culturilor (rapiţa fiind considerată regina profitabilităţii) până la investiţiile în softuri, drone sau roboţi şi implementarea unui management profesionist, toate aceste aspecte sunt acum pe agenda principală a fermierilor.

Agricultura românească e pusă în faţa unor schimbări ample, cum se poate adapta ca să ne hrănească şi să rămână competitivă? Ziarul Financiar şi Banca Transilvania îşi propun să realizeze o serie de conferinţe regionale, unde să aducă la masa discuţiilor jucători importanţi din agrobusiness, dar şi finanţatori, şi să discute despre noile tehnologii de cultură, digitalizarea, gestionarea riscurilor, optimizarea resurselor, controlul costurilor şi asigurarea sustenabilităţii financiare pe termen mediu şi lung. Prima conferinţă va avea loc pe 23 aprilie 2024 în oraşul Galaţi.