Peste tot în lume oraşele sunt într-o continuă schimbare şi competiţie pentru acces la resurse şi capital. Sub presiunea schimbărilor climatice şi sociale, dezvoltarea oraşelor a devenit o provocare atât pentru autorităţile locale, cât şi pentru mediul de business care iniţiază multe dintre proiectele de dezvoltare. În Bucureşti, viziunile autorităţilor locale şi ale dezvoltatorilor par să fie în opoziţie, ceea ce a generat o stagnare a dezvoltării urbanistice în ultimii doi ani. Pentru ca Bucureştiul să se dezvolte sustenabil şi să rămână competitiv în raport cu alte capitale europene şi chiar în raport cu alte mari oraşe din România, o armonizare a dialogului public-privat în beneficiul comunităţii este un prim pas esenţial.

Este totuşi nevoie de mai mult, de construcţii noi, inteligente şi practice, mijloace de transport în comun eficiente, trafic coordonat şi logic, oportunităţi de relaxare, alternative de activităţi sportive, de evenimente culturale vibrante, care să adune în jurul lor comunităţi. Toate sunt idei care au început deja să se concretizeze şi care au nevoie de un cadru coerent şi de un imbold pentru a nu se opri aici, ci a merge mai departe.

Cum poate fi depăşit acest blocaj? De cine depinde creşterea atractivităţii oraşului? Care este formula de succes care a funcţionat în alte oraşe din România care concurează cu Bucureştiul? Ce îşi doresc cetăţenii? Ce putem învăţa şi prelua de la alte capitale europene? Sunt câteva dintre întrebările la care ne propunem să răspundem, alături de arhitecţi, urbanişti, jurişti, reprezentanţi ai administraţiei centrale şi locale şi dezvoltatori.