În contextul schimbărilor climatice la nivel global, precum apariţia secetei pedologice în ultimii ani în România, dar şi în contextul evenimentelor neprevăzute, cum ar fi pandemia de COVID-19, urmată de creşterea inflaţiei, a preţurilor materiilor prime şi utilităţilor, cât şi izbucnirea războiului ruso-ucrainean, politicile publice se creionează tot mai mult în jurul securităţii alimentare. Însă, până acolo e drum lung, iar primul pas este menţinerea în viaţă a companiilor din agrobusiness ca urmare a anilor dificili. 

 

În 2024, când fermierii români se confruntă cu povara datoriilor acumulate încă de la seceta cruntă din 2020 şi vin după un an agricol dificil, 2023, marcat iarăşi de secetă şi scăderea preţurilor cerealelor cu 20-30% faţă de anul anterior, tehnologia a devenit esenţială pentru companiile lor. De la metodele de cultivare, precum cele care presupun lucrări minime asupra solurilor, şi alegerile culturilor (rapiţa fiind considerată regina profitabilităţii) până la investiţiile în softuri, drone sau roboţi şi implementarea unui management profesionist, toate aceste aspecte sunt acum pe agenda principală a fermierilor. Agricultura românească e pusă în faţa unor schimbări ample, cum se poate adapta ca să ne hrănească şi să rămână competitivă?

 

Ziarul Financiar şi Banca Transilvania îşi propun să organizeze o serie de conferinţe „Pentru o agricultură profitabilă”, în cele mai importante regiuni agricole ale ţării, iar prima a fost la Timişoara. Prin aceste evenimente ne dorim să aducem discuţie teme relevante pentru fermierii din România, într-o dezbatere privind viitorul agriculturii româneşti, care contribuie cu 4-5% din PIB.

Suprafaţa de teren agricol a României este de circa 12,7 milioane de hectare, iar suprafaţa cultivată cu cereale în anul agricol 2023-2024 a fost de 5,2 milioane de hectare şi producţia de cereale estimată pentru anul agricol 2023-2024 este de 20,9 milioane de tone (+1%), conform datelor Eurostat. 

 

Suprafaţa afectată de secetă în 2024 a fost de circa 2,3 milioane de hectare, iar 1,6 milioane au fost pregătite pentru irigat din cele aproape 9 milioane de hectare de teren arabil şi doar circa 500.000 de hectare au fost efectiv irigate, arată datele Agenţia Naţională de Îmbunătăţiri Funciare, pentru că infrastructura principală şi secundară de irigaţii necesită lucrări de reabilitare. Ministerul Agriculturii a promis că va investi începând de anul viitor până în 2027 o sumă de 1,5 miliarde de euro pentru a ajunge la o suprafaţă amenajată pentru irigaţii de 2,6 milioane de hectare. De asemenea, a promis 100 de milioane de euro pentru sisteme de irigaţii dezvoltate la nivel local.

 

La Conferinţa ZF/BT „Pentru o agricultură profitabilă”, fermierii şi bancherii prezenţi la conferinţă vor discuta provocările actuale din agricultură, care ţin atât de mediu, cât şi de tehnica agronomică, despre legislaţie, dar şi despre profitabilitatea fermei şi importanţa controlului costurilor, având în vedere concurenţa internaţională, în special din partea Ucrainei.