România a modernizat mai puţin de 700 km din cei peste 10.000 km de cale ferată pe fonduri europene în ultimii 30 de ani, potrivit Programului Operaţional de Transport, în varianta trimisă în iunie anul acesta către Comisia Europeană. Investiţiile minime în modernizare se văd în viteza cu care circulă trenurile: anul trecut, trenurile de călători au circulat cu o viteză medie de doar 44,6 km pe oră, potrivit raportului de activitate al CFR SA. Astfel, durata călătoriei cu trenul pe rute interne este şi de aproape două ori mai mare faţă de durata călătoriei cu maşina personală.

Investiţiile în calea ferată sunt vitale pentru viitorul transporturilor feroviare din România, în condiţiile în care această variantă este mai puţin poluantă decât transportul terestru, iar Comisia Europeană vede transportul feroviar ca fiind o parte foarte importantă în viitorul tranziţiei energetice. Cu toate acestea, la finalul anului 2019, România a ajuns la puţin peste 4.000 de kilometri de cale ferată electrificată, cu numai 450 mai mult decât în urmă cu 30 de ani.

Infrastructura feroviară din România este subfinanţată şi neadaptată realităţii economice actuale. Este, mai degrabă, corespunzătoare nevoilor economice din anii ’70-’80 şi este nevoie de investiţii atât în modernizarea şi dezvoltarea căilor ferate, cât şi în platforme din marile centre industriale. Călătoria cu trenul, o variantă mult exploatată în ţările vestice, este în România o întreagă experienţă, cu timpi de deplasare îndelungaţi, întârzieri, condiţii precare de igienă.