România are şansa unei schimbări majore : Cum trecem de la grânarii Europei la producători interni şi exportatori de produse agroalimentare cu valoare adăugată mare?
Pandemia de COVID-19 a arătat vulnerabilitatea industriei agro-alimentare româneşti, incapabilă să asigure necesarul de consum al populaţiei. Din punct de vedere al producţiei de cereale România se află aproape an de an în topurile europene, însă jumătate din ea este exportată în ţări precum Spania, Italia sau Germania, state care ne „returnează” produsul finit cu valoare adăugată.
În 2019, România a produs 29,5 milioane de tone de cereale şi a importat 288.416 tone de carne de porc – proaspătă, refrigerată sau congelată - în valoare de 629 de milioane de euro, conform datelor de la INS. România produce aproximativ 30% din consumul total de carne de porc intern, un procent mic având în vedere că managerii din sector vorbesc despre faptul că există potenţial de creştere, însă sunt necesare investiţii majore.
România este unul dintre principalii producători şi exportatori de cereale din UE, însă pentru dezvoltarea industriei agro-alimentare româneşti este nevoie de o schimbare a paradigmei, mai exact, de transformarea materiei prime în produs finit. În ultimul an, mai mulţi antreprenori au făcut investiţii în noi fabrici de procesare a materiei prime (fructe, legume, cereale, lapte, carne), iar cel puţin zece vor începe activitatea după pandemie, însă procesul de dezvoltare se derulează în continuare lent.
Cifra de afaceri a companiilor din agribusiness este estimată la 40 de miliarde de lei în 2019, iar cea a industriei alimentare la 50 de miliarde de lei. Pentru a absorbi producţia locală, piaţa alimentară ar trebui să fie cel puţin dublă.
Pe lângă exportul de materie primă, România exportă şi forţă de muncă, deşi la nivel naţional se confruntă cu deficit de personal. Fermierii români susţin că nu sunt la fel de performanţi ca nemţi, spaniolii sau italienii, iar angajatul alege salariul cel mai competitiv.
Agricultura reprezintă 4,1% din PIB-ul României, iar o cale spre creştere ar putea fi asocierea. În 2018 şi 2019 au fost înfiinţate aproape 500 de cooperative noi, din dorinţa fermierilor de a-şi fructifica mai uşor producţia. Totodată, jucătorii din domeniu consideră că este importantă dezvoltarea afacerilor pe verticală, a businessurilor integrate.
