ZF Agribusiness'17
Agricultura, o industrie de peste 15 mld. de euro în 2016, este un sector care scoate România de pe ultimele poziţii din clasamentele UE şi o propulsează în topul celor mai mari producători agricoli din UE.
România a ocupat anul trecut locul întâi la producţia de floarea-soarelui în UE, locul doi la producţia porumb şi pe locul cinci la grâu, iar recoltele din acest an agricol se anunţa a fi mai bogate ca în 2016, cu excepţia Banatului unde seceta a uscat o parte din producţia de floarea-soarelui şi porumb.
Agricultura României ar putea constitui principalul motor de creştere al economiei, dacă acest atu ar fi suficient exploatat, iar agricultura românească şi-ar atinge întregul potenţial redat de cele 8,3 mil. de hectare de teren arabil pe care le deţine.
Producătorii agricoli români îşi valorifică însă producţiile la export sub formă de materie primă brută, ca mai apoi să cumpere din străinătate produse procesate cu valoare adăugată, un cerc vicios în care România se adânceşte tot mai mult în ultimii ani.
De pildă, România, cel mai mare exportator de grâu din UE, a importat produse de panificaţie şi de patiserie de 255 mil. euro în 2016, valoarea importurilor fiind de 2,3 ori mai mare decât valoarea exporturilor, potrivit statisticilor oficiale.
Producătorii de cereale din România au trimis anul trecut 5 milioane de tone de grâu la export, grâu care dacă ar fi fost procesat şi valorificat superior în ţară ar fi redus deficitul comercial din sectorul produselor de panificaţie şi de patiserie, care a ajuns la aproape 150 mil. euro în 2016, un nivel dublu faţă de acum cinci ani.
România se transformă încet, dar sigur, într-o piaţă de desfacere pentru produsele alimentare fabricate în străinătate, în contextul în care industria alimentară a înregistrat un deficit comercial de 2,45 miliarde de euro anul trecut, importurile de produse alimentare fiind de 2,6 mai mari decât exporturile, potrivit calculelor ZF realizate pe baza datelor Institutului Naţional de Statistică.
Pentru a reduce acest deficit comercial din industria alimentară, ministerul Agriculturii a acordat fermierilor subvenţii de 3.000 de euro pentru cultivarea roşiilor în sere şi solarii, cu condiţia să îşi valorifice producţia în extrasezon.
Fermierii români bat tot mai des la uşa retailerilor, care încep să se alinieze cerinţelor pieţei, reprezentanţii marilor reţele comerciale înţelegând că românii preferă să pună pe masă produse autohtone. Podusele „made in Romania” au început să prindă tot mai mult teren, o carte pe care mizează cele mai mari reţele comerciale din România.
Acestă tendinţa a apărut după ce în spaţiul public a tot fost dezbătută legea „51% produse româneşti” şi după ce ministerul Agriculturii a demarat controale privind existenţa unui „dublu standard” între produsele vândute în ţările din Europa de Est şi acelaşi produs comercializat în ţările din Europa de Vest.
