ZF IMM’19: Start-up într-un nou secol de business

Cum se finanţează generaţia care pune bazele următorilor 100 de ani de antreprenoriat?

România a sărbătorit anul trecut 100 de ani de la Marea Unire, un eveniment care a marcat şi o trecere în revistă a părţilor bune şi mai puţin bune din ultimul secol, dar şi a stării antreprenoriatului de astăzi. Cu toate că dezvoltarea României moderne a început acum un secol, bazele antreprenoriatului românesc de astăzi au fost puse abia după Revoluţie ceea ce transformă mediul de business local în unul dintre cele mai tinere din Europa. Astfel, antreprenorii care au intrat în business în anii’90 au fost nevoiţi ca în doar câţiva ani să depăşească decalajul de câteva generaţii între piaţa locală şi cea din vestul Europei. Dezvoltarea antreprenoriatului şi intrarea pe piaţă a companiilor multinaţionale au susţinut creşterea economiei locale, aceasta fiind de multe ori prima pe lista investitorilor străini.

De altfel, România a avut în ultimii ani post-criză unele dintre cele mai mari creşteri economice din Uniunea Europeană, iar dezvoltarea IMM-urilor a pus şi ea umărul la această majorare care a trimis ţara pe linia întâi a „locomotivelor” Europei.

Însă, potenţialul micilor afaceri din România este puţin valorificat, iar de cele mai multe ori start-up-urile rămân acolo, la stadiul de start-up , sau chiar mor din lipsă de bani sau viziune.

Întreprinderile mici şi mijlocii reprezintă peste 49% din cifra de afaceri a tuturor companiilor din România, care se ridică la peste 1.400 de miliarde de lei anual.

Pe de altă parte, ca număr, IMM-urile reprezintă mai bine de 99% din totalul firmelor din România. Cu toate acestea, cele circa 1.800 de firme mari realizează o cifră de afaceri mai mare decât toate cele 659.000 de întreprinderi mici şi mijlocii.

Programe precum Start-up Nation au fost create pentru a veni ca o mănuşă afacerilor la început de drum, însă acestea se pierd pe drum din cauza birocraţiei.

Cu toate acestea, se conturează viitoarea generaţie de antreprenori, tineri care fie preiau frâiele businessului de la părinţi, fie decid să pună pe picioare propriile afaceri inovatoare.

Fondurile europene şi ajutoarele de stat rămân încă surse importante de finanţare pentru întreprinderile mici şi mijlocii, însă relaţia cu băncile începe să se întărească, iar micile companii reuşesc să ia credite deşi nu au istoric amplu.

Cu toate acestea, multe dintre micile afaceri se autofinanţează şi nu apelează la credite bancare. O analiză a Băncii Naţionale a României arată că în iunie 2018 doar 11% din IMM-uri aveau un credit, faţă de 50% din companiile mari. Şi dincolo de problemele legate de fiscalitate, de forţa de muncă pregătită, micile companii se confruntă cu lipsa unui management experimentat. În joc pot intra de multe ori fondurile de investiţii, care fie preiau businessul integral, îl dezvoltă şi apoi îl vând, fie cumpără o parte din acţiuni, susţin creşterea şi apoi fac exit. Potenţial au simţit pe această piaţă şi antreprenorii locali care şi-au făcut propriile fonduri de investiţii.