ZF Logistica, Transport&Automotive 2024
Anul 2023 a fost cel mai de bun an de până acum pentru piaţa industrială şi logistică., în condiţiile în care România a devenit, în ciuda menţinerii în afara Spaţiului Schengen, un hub regional de distribuţie tot mai important, în special în sud-estul Europei.
Stocul spaţiilor industriale şi de logistică a depăşit borna de 7 milioane de metri pătraţi, aproape 80% din suprafaţă fiind concentrată în 3 regiuni de dezvoltare – Bucureşti - Ilfov, Vest, Sud - Muntenia. În 2023 au fost livrate proiecte noi totalizând 450.000 metri pătraţi, reprezentând o scădere de 46% faţă de 2022, contracţie care are la bază o activitate încetinită în ceea ce priveşte spaţiile construite speculativ, potrivit datelor consultanţilor din piaţa imobiliară.
Pentru acest an, dezvoltatorii au anunţat livrarea a peste 500.000 metri pătraţi reprezentând parcuri logistice şi industriale noi, cea mai mare suprafaţă fiind anunţată în Bucureşti – Ilfov (180.000 metri pătraţi), în zona de Vest (144.000 metri pătraţi) şi în Centru ( 105.000 metri pătraţi).
Volumul spaţiilor tranzacţionate a trecut şi în 2023 pragul de 1 milion de metri pătraţi, nivel în linie cu media ultimilor 3 ani, cu aproape 300.000 metri pătraţi închiriaţi în ultimul trimestru din 2023. Faţă de 2022, volumul tranzacţionat a scăzut cu 23%, pe fondul provocărilor legate de creşterea costurilor de finanţare, a yieldurilor şi de dificultăţile în asigurarea capitalului pentru dezvoltare. În consecinţă, se anticipează că cererea de spaţii logistice în vederea eficientizării lanţurilor de aprovizionare a companiilor de retail va persista şi în 2024.
De asemenea, cererea de spaţii din partea companiilor de producţie va continua să câştige teren pe fondul accentuării fenomenului ”nearshoring”, prin care companiile îşi relocă producţia mai aproape de pieţele de consum.
O schimbare structurală semnificativă care afectează toate categoriile de active imobiliare, inclusiv cele logistice, o reprezintă componenta de sustenabilitate, care a devenit o prioritate pentru chiriaşi. Această schimbare va determina o creştere a cererii pentru proiectele sustenabile.
Cei doi constructori de autovehicule din România, Automobile Dacia şi Ford Otosan, au produs în 2023 un număr record de maşini, respectiv 513.050 unităti, în creştere uşoară fată de nivelul din 2022, respective de 0,7%, şi cu 22% peste cel din 2021, potrivit ACAROM.
Cifra de afaceri a sectorului auto în România continuă să crească, pe măsură ce în piaţa europeană a revenit cererea pentru maşini, iar uzinele auto, dar şi marii producători de componente nu s-au mai lovit în 2023 la fel de puternic precum în 2022 de lipsa componentelor electronice. În 2023 ACAROM estimează o uşoară creştere a cifrei de afaceri a sectorului auto în România. primele date indică un nivel de 32-33 mld. euro.
Din total business auto, Dacia şi Ford reprezintă de obicei un sfert din total, adică în jur de 8 mld. euro, iar „grosul“ este reprezentat de marii producători de componente auto.
Din primele 20 de fabrici din România, 13 sunt legate de industria auto, de la producţia de autovehicule (Dacia şi Ford) la componente electrice şi electronice (Continental, Hella) şi până la fabricarea de anvelope (Continental, Michelin şi Pirelli).
