ZF Agrobusiness Summit 2025

 Agricultura: de la hrană la business. Care este viitorul fermierului român?

PROGRAM

08:30 - 09:00 Welcome coffee

09:00 - 09:15 Opening speech Sorin Pâslaru, Redactor Şef, Ziarul Financiar

09:15 - 10:45 Panel 1. Agricultura: de la hrană la business. Care este stadiul actual al producţiei de alimente în România? Cum putem vorbi mai mult de producţia de alimente decât de produse agricole?

Teme de discuţie:

• Bilanţul anului agricol
• Schimbările climatice şi presiunea pe resursele de apă
• Politici agricole româneşti şi europene
• Egalizarea subvenţiilor în UE
• Deficitul agroalimentar de 5 miliarde de euro
• Cum devine România competitivă în piaţa europeană şi globală?

Speakeri:

• Daniel Buda, vicepreşedinte, Comisia pentru agricultură şi dezvoltare rurală din Parlamentul European (Intervenţie Zoom); are un rol important în deciziile care se iau la Bruxelles şi care influenţează direct agricultura românească, de la subvenţii şi politici de mediu până la regulile noi care apar pentru producători, procesatori şi retaileri. El este licenţiat în zootehnie şi drept la Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca, cu formare în administraţie publică în SUA (Universitatea din Albany şi Michigan State University) şi este doctor în filosofie.

• Adrian-Ionuţ Chesnoiu, directorul general, Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale; are pe mână în prezent fonduri europene de aproape 16 miliarde de euro din Planul Naţional Strategic (PNS) 2021-2027. El este implicat în negocierea viitoarei Politici Agricole Comune (PAC) post-2028, unde România îşi propune să atragă un buget de cel puţin 21,5 miliarde de euro. Acesta este licenţiat în drept şi doctorand în economie agroalimentară şi a mediului, cu specializări în relaţii europene.

• Octavian Păltănea, director dezvoltare, Carmistin The Food Company; coordonează proiecte care susţin extinderea şi modernizarea companiei. Este responsabil cu identificarea şi evaluarea oportunităţilor de investiţii, care ontribuie la consolidarea poziţiei ca lider în sectorul agroalimentar din România. Acesta e cel mai mare business din industria cărnii, cu o cifră de afaceri consolidată de 1,8 miliarde de lei în 2024. În următorii patru ani, Carmistin va investi peste 350 milioane euro în dezvoltarea şi diversificarea portofoliului de produse La Provincia.

• Andrei Solomon, director comercial, Expur România; unul dintre cei mai mari producători de ulei şi biodiesel din ţară, parte a grupului francez Avril. Compania are în portofoliu brandul Untdelemn de la Bunica, cel mai vândut ulei comestibil de pe piaţa locală. Expur a raportat anul trecut o cifră de afaceri de 1,8 miliarde de lei şi un profit net de 76 de milioane de lei.

• Horia Cardoş, CEO, Agroland Group (Intervenţie Zoom); a dezvoltat businessul pe trei direcţii majore - retail, producţie de alimente şi agribusiness - şi care îşi propune să devină un jucător de referinţă în sectorul agroalimentar, cu o cifră de afaceri de 100 milioane de euro şi o reţea de 300 de magazine în următorii 2-3 ani, cu obiectivul listării pe Piaţa Principală a Bursei de Valori Bucureşti.

• Arnaud Charmetant, preşedinte, Asociaţia pentru Agricultură Integrată, Durabil Economică şi Rentabilă (AIDER) şi unul dintre cetăţenii străini care trăiesc în România şi se ocupă de agricultură. El a condus până de curând Vectr Holdings, parte din African Industries Group, controlat de familia indiană Gupta. Grupul deţine ferme de peste 27.000 de hectare în trei judeţe - Călăraşi, Teleorman şi Brăila - şi reprezintă una dintre cele mai mari afaceri din agrobusinessul românesc.

• Alina Creţu, director executiv, Forumul Agricultorilor şi Procesatorilor Profesionişti din România; o organizaţie formată din producători agricoli şi reprezentanţi ai lanţului profesional agricol din România, înfiinţată în anul 2012, care face parte din Confederaţia Europeană a Producătorilor de porumb. Se ocupă şi de dialogul cu autorităţile de la Bucureşti şi Bruxelles.

• Ianco Zifceak, co-fondator, Maxagro (Intervenţie Zoom); care exploatează 20.000 de hectare în judeţul Timiş, din care jumătate sunt cultivate în sistem ecologic, iar o parte sunt irigate şi creşte peste 3.000 de vaci de lapte. Este unul dintre cele mai mari businessuri agricole din vestul ţării, iar grupul are şi investiţii în domeniul construcţiilor.

10:45 - 12:00 Panel 2. Fermierul de azi: meteorolog, biolog, inginer, IT-ist, comerciant şi antreprenor

Teme de discuţie:

• Cum se schimbă strategiile de cultură: urmează criza porumbului, cultura etalon a României?
• Pro şi contra noilor tehnici genomice  
• Agricultura regenerativă, pe modelul strămoşilor, e din nou actuală?
• Digitalizare, automatizare, drone şi roboţi în ferme
• Cum atragem şi formăm tineri într-un domeniu tot mai tehnologizat, dar perceput ca „tradiţional”?
• Rolul tehnologiilor blockchain şi IoT în ferme
• Agricultura ecologică şi certificările „verzi”
• Biogaz, panouri solare, eoliene: fermele pot deveni şi producători de energie?
• Modernizarea şi finanţarea sistemului de irigaţii: cum răspundem nevoii de apă care se dublează în următorii 5 ani?
• Cine rezistă pe termen mediu: micii fermieri, fermele medii sau marile exploataţii?
• Cum se finanţează adaptarea? Când se deschide programul „Creditul fermierului”? Dar alte programe?
• Ce schimbări sunt pentru furnizorii de inputuri?

Speakeri:

• Marinel Horablaga, director, Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolă de la Lovrin; este doctor în agronomie cu o experienţă de peste 20 de ani în cercetare. La Lovrin, activitatea de cercetare se desfăşoară pe două direcţii principale: cercetare fundamentală şi ameliorare genetică, respectiv dezvoltare tehnologică. Instituţia deţine brevete pentru soiuri elite şi superelite de grâu, porumb, cânepă şi plante furajere. Recent, staţiunea s-a ocupat de un parteneriat între Egipt şi România, care a constat în cultivarea soiului de grâu Ciprian pe o suprafaţă de 100 de hectare, cu seminţe care au fost tratate cu zinc, cu scopul de a creşte conţinutul de zinc din făina obţinută ulterior, pentru îmbunătăţirea valorii nutriţionale, o reuşită în cercetare.

• Monalisa Ungureanu, CEO, Agrii România; companie de peste 1 miliard de lei cifră de afaceri şi peste 400 de angajaţi, parte din grupul irlandez Origin Enterprise. Ea a intrat în agrobusiness, o industrie dominată de bărbaţi, acum mai bine de un deceniu şi a devenit una dintre cele mai puternice voci feminine din acest domeniu. Agrii România este un producător de îngrăşăminte şi distribuitor de inputuri agricole, un segment care cântăreşte tot mai mult în agrobusiness.

• Tomel Petrache, Product Management Manager, KWS Seminţe; parte a grupului german KWS, companie specializată în genetică şi producţia de seminţe pentru cereale şi legume, care pregăteşte noi hibrizi pentru viitor în judeţul Timiş. El are peste 25 de ani de experienţă în agrobusiness, în principal în cercetare. Acum se ocupă de dezvoltarea portofoliului în România pentru culturile de rapiţă, grâu, porumb, soia şi sorg.

• Bogdan Alexandrescu, Director Direcţia Agricolă, CEC Bank; cel mai mare finanţator de stat al sectorului agroalimentar, unde a ajuns la o expunere de circa 7 miliarde de lei. El a spus recent că finanţarea agricolă din partea băncilor şi a instituţiilor financiare nonbancare a ajuns la un nivel record, de circa 50 miliarde de lei (10 miliarde de euro), dar consideră că există potenţial şi mai mare.

• Nicolae Şerban, fondator şi CEO, Grup Şerban Holding (Intervenţie Zoom); care exploatează 15.600 de hectare de culturi de cereale şi oleaginoase, lucrate în trei judeţe - Vaslui, Bacău şi Vrancea, 200 de hectare de cartofi pentru procesare şi 300 de hectare cu cartofi proaspeţi pentru consum. Grupul şi-a început activitatea în 1994, cu producţia şi comercializarea produselor de panificaţie şi patiserie, într-un spaţiu de 300 de metri pătraţi în Oneşti, judeţul Bacău. Ulterior, s-a extins constant şi are o structură integrată, cu activităţi în agricultură, zootehnie, panificaţie, patiserie-cofetărie. În zootehnie, are 1.500 de bovine şi peste 1.500 de ovine Ile de France şi 5.600 de miei. Grup Şerban Holding a avut în 2024 o cifră de afaceri de 600 de milioane de lei (120 mil. euro), în creştere cu 4% faţă de anul precedent. EBITDA a fost de 67 de milioane de lei (13 mil. euro), în creştere cu 25% faţă de anul 2023.

• Adrian Petcu, fondator, Terraview România; furnizor de sisteme de irigaţii. El s-a format şi a profesat ca bancher, inclusiv în Austria, apoi a lucrat pentru mari companii furnizoare de sisteme de irigaţii. Compania are parteneri globali de top, precum Lindsay Zimmatic din SUA pentru sisteme pivot, Idrofoglia şi Euromachine din Italia pentru tamburi, motopompe şi generatoare. Pe lângă acestea, are linii de business de nişă, precum irigarea prin picurare pe pivot (Mobile Drip Irrigation).

• Carmen Burtea, preşedinte, Comitetul Sectorial de Agricultură, Piscicultură şi Pescuit din România; organizaţie care se ocupă de reprezentarea intereselor profesionale din domeniul agriculturii şi pescuitului şi îşi propune să aducă inovaţia mai aproape de fermierii şi pescarii din România, prin proiecte comune care vizează atât creşterea productivităţii, cât şi o gestionare mai sustenabilă a resurselor naturale.

12:00 - 13:15 Panel 3. Drumul de la materie primă la produs finit: cum poate agricultura României să ajungă în farfurie, nu în vagoane şi pe barje?

Teme de discuţie:

• Cum arată balanţa comercială cu fructe şi legume? Cum putem reduce dependenţa de import la roşii, ardei, mere şi struguri?
• Cum trecem de la cartofii la chips-uri pentru retail şi cartofi congelaţi pentru HoReCa?
• Ce investiţii în depozitare, procesare şi logistică ar aduce valoare adăugată pentru fermieri?
• Cum pot cooperativele de legumicultori şi pomicultori să obţină acces direct la raft? Cum transformăm în atu comercial merele de Voineşti, prunele de Topoloveni, roşiile de Matca şi cartofii de Covasna?
• Zootehnia încotro?
• Criza din sectorul suin şi deficitul de 1 miliard de euro la carne de porc vs. dependenţa de lapte şi brânzeturi
• Ce oportunităţi există pe pieţele externe pentru creşterea exporturilor?
• Diferenţele dintre modelul polonez/maghiar şi cel românesc: ce putem învăţa?
• România: furnizor de materii prime ieftine sau jucător regional cu valoare adăugată?
• Ce strategie agricolă are România pentru următoarele decenii?
• Cum atragem capital şi investiţii private în agricultură?

Speakeri:  

• Indra Mihăilă, Corporate Affairs Manager, PepsiCo East Balkans; unul dintre cei mai mari jucători din industria de produse alimentare şi băuturi din lume, deţinut de investitori americani. Compania are parteneriate cu fermieri locali pentru cartofi, pe care-i procesează în fabrica de snacksuri din Popeşti-Leordeni. PepsiCo a cumpărat în 2004 producătorul de chipsuri de cartofi Star Foods şi astfel a devenit unul dintre jucătorii principali pe piaţa de snacksuri din România.

• Radu Gherman, Ultra Fresh (PFT) Buying Director, Carrefour România; care lucrează cu peste 1.500 de producători locali pentru produsele proaspete şi ultra-proaspete, atât sub marcă proprie, cât şi branduri româneşti. Pe plan local, Carrefour este unul dintre cei mai mari retaileri ca cifră de afaceri, cu venituri anuale de peste 3,5 miliarde de euro şi operează peste 450 de magazine sub mai multe formate.

• Iasmina Blidar, director executiv, UNCST-BOVICOOP (Intervenţie Zoom); care reuneşte 23 de cooperative din sectorul creşterii vacilor de lapte şi de carne din 11 judeţe ale ţării şi au dezvoltat propriul brand de produse lactate – Naturlact, brand care doresc să fie cunoscut în România aşa cum sunt brandurile realizate de cooperativele din Polonia.

• George Safir, director general, Familia Safir; un business de familie ajuns la a patra generaţie, care integrează aproape toate etapele lanţului de producţie a cărnii de pasăre - de la fabricarea nutreţurilor, până la creşterea păsărilor, procesare, distribuţie catre parteneri şi vânzare directă în magazine proprii. În 2024, a avut o cifră de afaceri de 320 mil. lei cu un număr de circa 550 de angajaţi.

• Valentin Şoneriu, administrator, Carmolimp; creşte animale şi furnizează carne de bovine şi ovine - halal - către comunităţile musulmane din Emiratele Arabe. Compania are experienţă de peste 30 de ani în industria cărnii, iar acum produce mâncare gătită la pungă pentru restaurant şi retail. Businessul Carmolimp a fost înfiinţat în anul 1993 în oraşul Victoria din judeţul Braşov de părinţii lui.

• Marius Petrache, director general, Marcoser; companie care cultivă 3 hectare cu legume în câmp şi în solarii în Matca, cel mai mare bazin legumicol din ţară. Compania Marcoser cultivă legume din răsaduri pe care le produce intern şi distribuie şi inputuri agricole. Compania a avut o cifră de afaceri de aproape 75 de milioane de lei în 2024 şi o marjă de profit de 10%.

• Marinela Panait, Manufacturing and RA Director, Farmavet România; care produce medicamente pentru animale, dar şi nutreţuri şi dezinfectanţi în trei fabrici, în acţionariatul căruia a intrat în 2019 un fond de investiţii al Băncii de Export-Import din China. Marinela Panait analizează tendinţele globale şi direcţiile strategice: bunăstarea şi sănătatea animalelor ca vector al sustenabilităţii în agricultură.

13:15 - 14:15 Panel 4. Agricultura la scară mică şi mijlocie: poveşti antreprenoriale

Teme de discuţie:

• Cum creăm şi întărim „clasa de mijloc” a fermelor în România, care acum este aproape inexistentă?
• Fermele de familie sunt mit sau realitate în România?
• Cum se pot asocia fermierii mici pentru a deveni „mijlocii” împreună?
• Ce ferme rezistă mai bine la crize (legume, fructe, zootehnice,
• Creditul fermierului şi alte programe de finanţare pentru agrobusiness.
• Cum se pot asocia micii producători pentru a livra cantităţi mari şi constante către industrie şi retail?
• Accesul la finanţare pentru ferme mici şi medii
• Cum arată piaţa de desfacere: lanţuri scurte, magazine proprii, pieţe online, contracte directe cu retaileri?
• Cum revin tinerii din diaspora sau absolvenţi de agronomie să facă agricultură modernă în satul natal?

Speakeri:

• Claudia Elena Gogu, director executiv, Direcţia pentru Agricultură Judeţeană Suceava (Intervenţie Zoom); care a reuşit să reunească 200 de producători care astăzi se află sub umbrela „Din drag de Bucovina“, un proiect care a pornit de la o piaţă volantă organizată în fiecare zi de sâmbătă în curtea Direcţiei şi a devenit o poartă către rafturile celor mai mari retaileri din România.

• Alexandru Andrieşi, fondator, Aronia Bio Hănţeşti (Intervenţie Zoom); un producător din localitatea cu acelaşi nume din Suceava, cu 4,6 hectare cultivate cu aronia. Piaţa globală a fructelor de aronia se preconizează că va creşte până la aproximativ 1,3 miliarde de dolari până în 2030.

• Alina Filip, asociat, Transmeteorit (Generaţii); o fermă din Sarichioi (judeţul Tulcea) care este şi membră a Kalinka Eco Farm Cooperativă Agricolă. Membrii cooperativei Kalinka cultivă o suprafaţă totată de 250-300 de hectare. Transmeteorit a ajuns deja la a treia generaţie a afacerii, iar povestea fermei a început în urmă cu 24 de ani, atunci când tatăl Alinei Filip a pus primul hectar de ceapă.

• Ştefan Bărbulescu, fondator, Angus Farm; o fermă regenerativă de tip boutique din comuna Valea Mare, judeţul Vâlcea. Ferma deţine 300 de bovine Black Aberdeen Angus de rasă şi pedigree, iar 50% din producţie este exportată către restaurante cu stele Michelin din Europa.

• Mihai George, administrator, Avantaj Distribution; companie care are o suprafaţă cultivată de 150 de hectare în Slobozia şi vinde în retail majoritatea producţiei. Acum, vrea să-şi dubleze capacitatea de depozitare, iar în acest proiect investeşte 1,7-2 milioane de euro.

• Răzvan Prelipcean, co-fondator, Naturleg Organic Farming; companie care cultivă 400 de hectare cu cereale şi 60 de hectare cu legume în comuna Valea Ciorii din judeţul Ialomiţa. El a intrat şi într-o cooperativă şi a accesat fonduri europene pentru dezvoltare, un proiect de 1,7 milioane de euro. De asemenea, mai are un proiect de investiţii pe propria fermă, cu fonduri europene, de 850.000 de euro.

• Ionel Burtea, fondator, Abund Berry; Abund Berry este o companie care produce fructe de pădure, dar şi procesează, înfiinţată în 2017. Abund Berry produce circa 300 de tone de afine, zmeură, mure şi căpşuni pe 20 de hectare în Gorj şi Făgăraş. Anul trecut, Abund Berry a avut o cifră de afaceri de peste 58 mil. lei (peste 11 mil. euro), iar anul acesta vrea să atingă un rulaj de 20 mil. euro.

14:15 - 15:30 Lunch & Networking