Comerţul a fost în ultimii ani „vioara întâi” a economiei locale, sectorul fiind susţinut de un consum privat care a crescut cu peste 5% anul trecut şi cu peste 10% în cei doi ani anteriori, respectiv 2017 şi 2016. Acelaşi comerţ este şi cea mai puternică „industriei” a României, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri, cât şi al numărului de salariaţi.

Faptul că acest sector este principala „industrie” a României se poate remarca atât la nivelul întregii economii locale, dar şi la vârful celor mai mari jucători. Astfel, în topul celor mai mari 1.000 de companii de pe piaţa locală, circa o treime au activităţi în comerţul cu ridicata sau amănuntul.
 

La vârful clasamentului îşi fac loc cei zece jucători din comerţul modern, companii cu afaceri de sute sau chiar miliarde de euro şi cu mii de salariaţi fiecare. An de an românii cheltuie pe alimente, băuturi şi alte bunuri de folosinţă îndelungată circa 20 mld. euro. Din totalul sumei, mai bine de 60% sunt cheltuiţi în hipermarketuri, supermarketuri sau magazine de proximitate modernă şi discount, iar ponderea acestor magazine este în creştere continuă. Totuşi, rămân în picioare o serie de reţele locale care nu doar că ţin piept marilor jucători, dar continuă să se extindă şi să îşi securizeze poziţia pe anumite pieţe.
 

Comerţul alimentar nu este însă singura piaţă care se dezvoltă. Piaţa locală de modă este una dintre cele mai căutate de către retailerii străini din toată lumea. Analiştii şi executivii din domeniu afirmă că în România numărul de retaileri este comparabil cu cel de pe pieţele dezvoltate. Motivul? Românii sunt pasionaţi de modă şi de trenduri şi astfel sunt mai dispuşi să dea bani pe haine şi încălţări în comparaţie cu vecinii cehi şi polonezi, deşi salariile sunt la jumătate. Când vine vorba de cosmetice sau electroIT, desşi România este codaşă la consumul per capita în Europa, jucătorii din piaţă afirmă că acesta este de fapt un semn că există potenţial uriaş de creştere. Iar evoluţia pozitivă a puterii de cumpărare se simte.