Ziarul Financiar organizeaza in septembrie cea de-a saptea editie a Conferintei “ZF Birouri si Rezidential”. Vom dezbate, alaturi de cei mai importanti jucatori din domeniu, bilantul pietei imobiliare din 2021 si 2022 alaturi de impactul pandemiei de coronavirus dar si noile modificari precum schimbarea pragului cotei de TVA de 5% pentru locuinte de la 140.000 de euro la 120.000 de euro sau anularea PUG-ului Capitalei. Multi dintre dezvoltatori se plang deja ca nu mai obtin autorizatii. Se va bloca piata rezidentiala in 2023? Ce rezerva strategica de terenuri cu PUZ mai exista in Bucuresti?

De asemenea, vom aborda si sectorul constructiilor, strategii de marketing in domeniul imobiliar, precum si aspecte fiscale si legislative specifice pietei imobiliare.

Peste 85.000 de case si apartamente au fost vandute in Romania in primele sase luni din acest an, in crestere cu 3,4% fata de perioada similara din 2021, in timp ce numarul de locuinte vandute in Bucuresti si Ilfov a crescut anual cu 16,6%, releva statisticile oficiale.

Cele mai multe tranzactii cu locuinte au fost incheiate in 2022 in Bucuresti si imprejurimi, Timis, Cluj, Brasov, Constanta si Iasi, arata datele Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara (ANCPI).

Timisoara a devenit astfel a doua cea mai mare piata rezidentiala regionala din Romania, dupa regiunea Bucuresti – Ilfov, depasind Cluj-Napoca atat din punct de vedere al livrarilor de locuinte si al proiectelor rezidentiale noi aflate in constructie cat si din punct de vedere al tranzactiilor cu locuinte.

Aproape 5.300 de locuinte noi au fost finalizate anul trecut in Timisoara si in imprejurimi potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS), in timp ce in primul semestru din acest an au fost vandute aproape 5.800 de case si apartamente in Timis, procentul majoritar al tranzactiilor fiind incheiate in oras si localitatile limitrofe.

In Cluj – Napoca si imprejurimi au fost finalizate putin peste 4.100 de locuinte anul trecut, indicand o potentiala noua reducere de livrari in acest an, pana la aproximativ 3.500 de locuinte noi, un nivel de peste doua ori mai redus fata de varful inregistrat in 2019, de peste 7.500 de locuinte finalizate – fapt care a contribuit la plasarea Cluj – Napoca pe treapta intai in randul celor mai scumpe piete rezidentiale din tara.

Clasamentul celor mai mari piete rezidentiale regionale din Romania, dupa Bucuresti-Ilfov, Timisoara si Cluj - Napoca, este completat de Constanta si Brasov, ambele cu aproximativ 2.800 de livrari, Sibiu si Iasl fiind celelalte doua regiuni in care se livreaza anual peste 2.000 de noi apartamente si case.

Orasul resedinta de judet in care s-au finalizat cele mai putine locuinte noi in 2021 a fost Resita, cu cinci finalizari potrivit datelor INS, urmat de Miercurea Ciuc, Giurgiu, Slobozia si Alexandria, fiecare cu mai putin de 50 de locuinte finalizate.

Birourile si componenta de HR

Cererea anualizata noua de spatii de birouri moderne din Bucuresti a ajuns, la jumatatea anului 2022, la valori comparabile cu media deceniului precedent, potrivit consultantilor din piata office. Ritmul anualizat al cererii noi aproape s-a dublat fata de minimul atins in contextul pandemiei, iar chiriasii se orienteaza intr-un numar tot mai mare catre cladirile noi, cu specificatii tehnice calitative si care se afla in zone bune. In cazul unor cladiri sau chiar subpiete, Bucurestiul incepe sa devina o piata a proprietarilor de cladiri de birouri.

Ritmul anualizat al cererii noi este comparabil valoarea inregistrata in anul 2019, chiar daca se afla cu aproximativ o treime sub valoarea record inregistrata in 2017. Cu toate acestea, in acei ani s-au construit, in medie, peste 200.000 de metri patrati de spatii de birouri moderne pe an, in conditiile in care, in perioada 2022-2024, scenariul optimist indica o medie de aproximativ 120.000 metri patrati pe an. In prezent, piata este la nivelul din 2017-2019 de cerere, dar este mai aproape de acele valori decat de minimele din pandemie. Aceasta revenire a venit la pachet si cu un volum destul de mic de livrari noi, ceea ce pentru chiriasi inseamna mai putine optiuni atunci cand decid sa inchirieze un spatiu de birouri.

Pe termen mediu, marea provocare ar putea sa nu fie neaparat schimbarea modului de lucru cat vestile mai putin bune din plan economic.

Stocul redus de birouri moderne din Bucuresti pe cap de locuitor este un factor izolator pe termen lung, iar stocul modern de birouri este de asteptat sa inceapa din nou sa creasca in cativa ani. In primul trimestru din 2022 au fost livrati putin peste 70.000 de metri patrati de spatii noi de birouri moderne in Bucuresti, crescand stocul total la aproape de 3,3 milioane de metri patrati si ar putea atinge 4 milioane de metri patrati pana la sfarsitul deceniului. Orasele regionale vor ramane mai putin dezvoltate decat Bucurestiul, dar vor continua sa creasca mai repede decat Capitala si vor prospera.

In acest an ar putea fi livrati aproximativ 140.000 de metri patrati de spatii de birouri noi si moderne, cu un total de aproximativ 360.000 de metri patrati pentru perioada 2022-2024. Aceasta cifra pare destul de mica pe o piata in care valoarea raportata a cererii noi a fost in medie de aproximativ 140.000 de metri patrati pe an, in perioada de dinaintea pandemiei.