ZF Hi-Tech Innovation Summit îşi propune să ofere o platformă pentru un dialog pragmatic, menit să separe realitatea de hype în domeniul Inteligenţei Artificiale (AI). Într-un context global dominat de promisiuni de transformări radicale, acest eveniment aduce la aceeaşi masă lideri de business, decidenţi politici, antreprenori şi mediul academic pentru a descoperi împreună ce impact a avut până acum AI şi ce ar putea urma în viitor.

Ne propunem să căutăm răspunsuri  la o întrebare fundamentală: Care este starea reală a capacităţii de inovare a României şi cum putem valorifica în mod realist potenţialul AI, pornind de la ceea ce tehnologia livrează concret astăzi?

Dincolo de concepte futuriste, studiile recente arată că GenAI are deja un impact măsurabil asupra productivităţii. Acestea sunt efectele concrete, observate în experimente controlate, care definesc valoarea actuală a tehnologiei:

• Creşterea productivităţii în sarcini specifice: Experimente documentate de OECD arată că GenAI poate creşte performanţa în sarcini de scriere cu până la 40% şi în programare cu până la 56%.

• Reducerea decalajelor de competenţe: În mod contraintuitiv, cele mai mari câştiguri de productivitate sunt înregistrate în rândul lucrătorilor mai puţin experimentaţi sau cu abilităţi mai scăzute. Un studiu citat de

UNCTAD a arătat o creştere a productivităţii de 14% în medie într-un centru de suport clienţi, dar o creştere de 34% pentru angajaţii noi şi mai puţin calificaţi, pe care AI i-a ajutat să asimileze rapid bunele practici ale experţilor.

• Accelerarea inovaţiei şi antreprenoriatului: AI scade barierele de intrare prin reducerea costurilor şi a timpului necesar pentru prototipare şi lansarea de noi produse.

Promisiunea unei pieţe globale de 16,4 trilioane de dolari până în 2033, alimentată de AI, contrastează puternic cu datele care descriu starea de fapt din România. Suntem un

"Inovator Emergent" (conform European Innovation Scoreboard 2025), dar performanţa noastră se situează la doar 37,7% din media UE.

Avem internet fix de top (locul 6 în UE), dar fundaţia pentru tehnologiile mobile ale viitorului (AI, IoT) este extrem de precară. Conform raportului companiei spaniole MedUX, reţelele noastre 5G sunt printre cele mai slabe din Europa: Viteza medie reală de download 5G este de 46,46 Mbps, comparativ cu 94,67 Mbps în Bulgaria şi 155,49 Mbps în Danemarca; Timpul efectiv de conectare la 5G pentru un utilizator cu telefon compatibil este de doar ~20%, faţă de media europeană de 48%. Restul timpului, reţeaua 4G preia traficul de date. Rata de adopţie a terminalelor 5G este de doar 30%, sub media europeană de 40%.

România are un rezervor uriaş de talente în IT, dar, deşi avem specialişti recunoscuţi, la nivel de masă competenţele digitale sunt o vulnerabilitate majoră. Doar 21.3% din populaţie are abilităţi digitale peste nivelul de bază (locul 26 din 27 în UE).

Sectorul tech din România este un motor de creştere. Însă, deşi avem exporturi high-tech puternice (locul 8 în UE), acestea reflectă mai degrabă succesul în outsourcing şi execuţie, nu în creaţie de produse proprii. Acest lucru este confirmat de datele privind investiţiile: cheltuielile publice în R&D sunt la 13.3% din media UE (locul 27). Cheltuielile de business în R&D sunt la 19.3% din media UE (locul 25). România se află pe ultimul loc în UE în ceea ce priveşte IMM-urile care introduc inovaţii.

Obiectivele Summit-ului

Acest summit îşi propune să treacă dincolo de simpla constatare a problemelor şi să identifice soluţii pragmatice. Obiectivele noastre sunt:

1. Să analizăm impactul concret al AI: Să prezentăm, prin studii de caz, cum a fost deja folosită AI pentru a creşte productivitatea şi a genera valoare în companii, separând aplicaţiile funcţionale de conceptele speculative.
2. Să abordăm direct decalajele: Să facilităm o discuţie aplicată despre cauzele subdezvoltării reţelei 5G şi a lipsei de competenţe digitale, şi să identificăm paşii necesari pentru a le remedia.
3. Să identificăm metode de a stimula tranziţia la produse proprii: Să explorăm modele prin care companiile locale pot folosi AI pentru a trece de la outsourcing la dezvoltarea de proprietate intelectuală.
4. Să aducem la aceeaşi masă actori cheie: Să creăm o platformă de dialog între companii, universităţi şi autorităţi pentru a aduce în spaţiul public idei care pot fi preluate într-o eventuală strategie de de susţinere a inovării.