Piaţa rezidenţială este într-un punct de inflexiune. Există cerere, există lichidităţi disponibile, dar dobânzile la creditele ipotecare/imobiliare sunt încă mari, iar oferta începe să se diminueze. Cum poate fi depăşit acest moment, cum se poate revigora piaţa rezidenţială, cum pot căpăta încredere dezvoltatorii să construiască din nou, cum pot fi încurajaţi românii să ia din nou credite ipotecare. Cum poate fi deblocată problema administrativă legată de autorizaţiile de construcţie, cum poate fi Bucureştiul un oraş respirabil din punct de vedere rezidenţial, cum pot fi realizate proiecte urbanistice mari, de referinţă sunt printre temele de discuţie la ZF Rezidential & Office Summit.

În domeniul proiectelor office discuţiile sunt legate de facilităţile pe care proiectele de birouri trebuie să le aibă astfel încât întoarcerea corporatiştilor la birou să fie un motiv de discuţie. În viitor clădirile trebuie să treacă de la facilităţile curente pentru chiriaşi şi angajaţii lor la facilităţi sociale extinse, începând de la acomodarea unor unităţi de educaţie – grădiniţă, şcoală, până la facilităţile legate de wellness, entertainement, healthcare.

Birourile devin mai spaţioase, iar numărul facilităţilor incluse creşte de la an la an. Cantina a devenit restaurant tematic, numărul spaţiilor de relaxare a crescut, iar calitatea aerului şi lumina naturală sunt în top priorităţi. Mai mult, clădirile noi sunt certificate când vine vorba de calitatea vieţii personalului iar impactul lor asupra mediului este mai redus datorită utilizării celor mai noi tehnologii menite să reducă amprenta de CO2.

Chiar dacă volumul proiectelor a scăzut, dezvoltatorii mizează pe clădiri de ultimă generaţie pentru a atrage multinaţionalele. Şi proprietarii clădirilor existente investesc în actualizarea acestora dar şi în introducerea de noi facilităţi.

De partea cealaltă, piaţa rezidenţială se confruntă cu o scădere a volumelor, având în vedere scăderea suprafeţelor autorizate. Bucureştiul nu are un Plan Urbanistic General  actualizat, dar are unul la care se lucrează. De partea cealaltă, Cluj, Iaşi sau Timişoara atrag tot mai multe investiţii în proiecte rezidenţiale noi.

Mai mult, tot mai mulţi dezvoltatori dezvoltă proiecte mixte, care vin atât cu o componentă de rezidenţial, cât şi cu una de office, alături de retail şi diferite servicii, de la sală de sport, la grădiniţe şi mai nou, şcoli.

Şcoala, de stat sau privată, devine un magnet atât pentru rezidenţial, cât şi pentru office. Dezvoltatorii mizează pe proiecte mixte tot mai mari, iar infrastructura deficitară şi traficul prea aglomerat din Capitală dar mai nou şi din centrele regionale, determină clienţii să caute proiecte care vin şi cu grădiniţe şi chiar şcoli, publice sau private, pentru a elimina cât mai multe dintre drumurile necesare.

Piata imobiliară a depăşit perioada pandemică şi a evoluat. Dezvoltatorii s-au concentrat tot mai mult pe proiecte care schimbă oraşul unde construiesc venind nu doar cu o componentă de rezidenţial, ci şi cu una comercială şi, de ce nu, de office.

Numărul fostelor platforme industriale din marile oraşe continuă să scadă. Dezvoltarea unor noi proiecte mixte pe terenul acestora a redevenit profitabilă, iar companiile din domeniu deja lucrează la noi planuri.

De partea cealaltă, multe municipalităţi din România au demarat investiţii în infrastructura de transport în comun şi au identificat soluţii verzi, pentru a reduce poluarea din oraşe.

Pe măsură ce piaţa evoluează, şi în România a apărut modelul de investiţie în rezidenţial proiectat de la bun început pentru a fi închiriate apartamentele din acestea.

Cererea pentru spaţii de birouri continuă să fie ridicată, atât în Bucureşti cât şi în centrele regionale, cu menţiunea că această cerere rămâne la un nivel superior în special pentru proiectele de calitate, care pot fi utilizate drept un instrument de marketing pentru a atrage angajaţii la birou, dar şi noi investiţii pe piaţa locală. Zona de centru-vest, de la Orhideea până la 13 Septembrie, va concentra peste 900.000 de metri pătraţi de birouri până în 2030, suficient pentru 100.000 de corporatişti, devenind astfel cel mai important pol de office din România.

În prezent în 2024 şi 2025 doar 25.000 mp de noi birouri sunt confirmate a fi gata, valoare reprezentând 10% dintr-un singur an considerat a fi normal de piaţa imobiliară.

În aceste condiţii, cei mai mulţi dintre chiriaşi au ales să rămână în sediul existent şi nu să se mute într-o clădire nouă, aşa cum era cazul în 2019 când a venit cel mai recent val de noi birouri. În piaţă sunt acum circa 266.000 mp de birouri cu autorizaţie, care ar putea să demareze în 2024 sau 2025 şi 456.000 mp de birouri care aşteaptă autorizaţia. Centrele de date reprezintă clădiri industriale pentru servere, care au nevoie de o reţea puternică de livrare a energiei electrice din mai multe surse, dar şi conexiune directă la o magistrală de fibră optică.

Dincolo de piaţa de birouri, care are în continuare potenţial de creştere, faţă de cea din Vest care a atins un platou, din punct de vedere investiţional marii investitori vor să îşi diversifice portofoliile, iar centrele de date sunt noul sector care va atrage noi plasări de capital.

Stocul modern de birouri din Bucureşti a ajuns la finalul anului trecut la circa 3,5 milioane de metri pătraţi şi aproximativ jumătate din piaţă fiind formată din clădiri mai vechi de 10 ani, iar restul fiind livrate începând cu 2012. Oricum ar fi, calitatea rămâne o prioritate de top pentru majoritatea companiilor care caută să închirieze birouri.