ZF Health&Pharma Summit'23
Anul 2023 a adus noi evenimente care au scos la suprafaţă starea critică în care se află sistemul sanitar din România. Unul după altul, cazurile unor pacienţi trataţi cu indiferenţă în locurile unde au căutat tratament au adus în lumină starea precară a îngrijirii medicale.
Activitatea de îngrijire a vârstnicilor a fost pusă sub lupă după ce în mai multe azile s-au descoperit nereguli grave, iar modul în care oamenii erau trataţi a zguduit acest sistem.
Ulterior, două evenimente din maternităţile din spitalele mici au arătat încă o dată faţa dezastrului din Sănătate: o femeie a născut pe trotuarul din faţa spitalului municipal din Urziceni, iar o altă mamă a murit în spitalul din Botoşani, rugând medicii să intervină, fără răspuns însă. Punctul de legătură între cele două cazuri este lipsa de acţiune a medicilor de gardă, care nu au intervenit pentru pacienţii lor.
Tot la spitalul din Urziceni, un medic a cusut rana unui pacient, fără să vadă o bucată de metal de 10 centimetri, care ulterior a necesitat altă operaţie pentru a fi îndepărtată.
Iar la finalul lunii august, o explozie la o staţie de carburant a dus la rănirea a 56 de oameni, pacienţi cu arsuri care au nevoie de îngrijire specializată. Totuşi, România nu are un spital dedicat marilor arşi, la opt ani după tragedia de la Colectiv, timp în care au mai fost alte victime ale incendiilor în spitale, în rafinărie. Pacienţii sunt trimişi în străinătate, însă nu toţi pot suporta transportul.
În acest context, cu evenimente care arată limita sistemului sanitar din ţară, vorbim despre două extreme – operaţii cu roboţi, investigaţii ultra performante cu cele mai noi aparaturi în spitalele din oraşele mari sau în centrele private, în timp ce, la câteva sute de kilometri, pacienţii nu primesc nici măcar o îngrijire minimă. Cine îşi asumă proiectul de a transfera o parte din performanţa în medicină din spitalele mari în unităţile mai mici, de provincie?
În perioada 2018-2023, banii care au intrat la bugetul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) din contribuţiile sociale de sănătate ale asiguraţilor s-au dublat, de la 26 miliarde de lei la peste 42 miliarde de lei cât este bugetat în 2023. Banii de la asiguraţi reprezintă de altfel 77% din bugetul total al CNAS în 2023, de 54 miliarde de lei.
Despre performanţă şi supravieţuire, cele două extreme în care se zbate sistemul sanitar, vom vorbi la summit-ul ZF Health&Pharma 2023, organizat de Ziarul Financiar.
Evenimentul a ajuns la a 12-a ediţie şi ne orientăm atenţia spre viitorul în Sănătate, trendurile care vor schimba forma în care ne raportăm la medici, la starea de sănătate, la spitale şi industria farma, dar şi la evenimentele care arată realitatea din spitalele mici şi cum pot ele transforma modul în care funcţionează sistemul.
Inteligenţa artificială este aici, operaţiile cu roboţi se fac poate chiar în acest moment, întrebarea este cum arată medicina în prezent şi cum schimbă piaţa toate aceste dezvoltări? Cum ducem performanţa şi în spitalele mici?
Timp de două zile, ZF va dezbate alături de cei mai importanţi oameni din cele două pieţe – medicală şi farma, atât din România, cât şi din străinătate, ce este nou în sănătate şi farma, la ce să ne aşteptăm, dar şi cum se adaptează unui pacient cu mai multe opţiuni, mai atent la ce servicii primeşte.
Ce aducem în prim-plan la ZF Health&Pharma 2023?
Domeniul sănătăţii private şi cel farmaceutic s-au dezvoltat foarte mult în ultimii zeci de ani, fiind printre cele mai dinamice pieţe. Astăzi, odată cu evoluţia tehnologică şi cu un pacient mult mai atent la serviciile pe care le primeşte, sănătatea şi piaţa farma trec spre o nouă etapă de creştere.
Inovaţiile din spitale, operaţiile realizate cu roboţi medicali, inteligenţa artificială care analizează imagini în locul medicilor, dar şi tehnologii noi prin care sunt dezvoltate medicamente, vaccinuri sunt direcţii pe care medicina a intrat deja, inclusiv în România.
Iar când forţa de muncă este greu de găsit, de pregătit şi de păstrat, în contextul burn-out-ului din domeniul medical, ajutorul din partea noilor tehnologii devine şi mai valoros.
Inteligenţa artificială
Cine are informaţia, are puterea. Este un principiu care se poate aplica şi în medicină, mai ales că transformările tehnologice vin în sprijinul medicilor, dar şi al pacienţilor. Dacă acum două decenii, o scanare prin imagistică medicală dura câteva zeci de minute, astăzi se face în doar câteva secunde. Specialiştii estimează piaţa de inteligenţă artificială în sănătate la 15 miliarde de dolari în 2022, urmând ca până în 2030, adică în şapte ani, să ajungă la 190 miliarde de dolari.
Softuri care analizează datele pe care le adună medicii de pe echipamente performante, asistenţi virtuali, chirurgie robotică, toate acestea vor deveni proceduri de rutină în spitale.
Investiţii în performanţă
Dacă în urmă cu câţiva ani, miza în sănătate era extinderea în cât mai multe zone, acoperirea cu unităţi a marilor oraşe, astăzi marii jucători anunţă mai degrabă ahiziţiile de aparatură de ultimă generaţie. Miza s-a schimbat dinspre cantitate spre calitate.
Roboţi daVinci, RMN-uri performante, săli de operaţie hibrid s-au transformat din excepţii în marile spitale private în regula după care se stabilesc investiţiile
Şi pacienţii au devenit mai atenţi la aparatură şi performanţă, căutând un diagnostic cât mai precis.
Medicina de nişă
Într-o piaţă extrem de competitivă, în care pacienţii au mai mult acces la informaţii şi mai multe opţiuni, „lupta” se dă pe teritoriul medicinei de nişă. În acest sens, marii operatori au investit în zona de laboratoare medicale, de centre de imagistică, dar şi în specializări noi care se adresau unor afecţiuni specifice, de la oncologie, la cardiologie sau ginecologie.
Calea spre inovaţie
Şi în piaţa farma inovaţia este cuvântul cheie, mai ales după ce în 2021 un vaccin creat cu o tehnologie nouă a contribuit la intrarea pe panta descendentă a pandemiei. În ultimii ani, marile companii farmaceutice au pus pe piaţă medicamente pentru pacienţii care înainte nu aveau nicio opţiune.
Echipamente noi şi accentul pe mediu
Marii producători de medicamente au pus în aplicare în ultimii doi ani proiecte majore de investiţii în echipamentele din fabrici, în noi unităţi de producţie. Scopul este creşterea productivităţii, în contextul în care populaţia este din ce în ce mai îmbătrânită, la nivelul întregii Europe.
De asemenea, provocările din ultimii ani au determinat marii producători să se uite mai atent la exploatarea unor resurse pentru a eficientiza producţia, cum este şi construirea unor panouri fotovoltaice.
Provocări
Deficitul de medicamente, dependenţa Europei de pieţele asiatice pentru materii prime sunt principalele probleme din piaţa farmaceutică.
De asemenea, atragerea banilor din PNRR, care ar duce la schimbarea sistemului medical de stat este un mare semn de întrebare.
La capitolul incertitudini se adaugă şi cheltuirea banilor care intră în Sănătate. Aproape 78 miliarde de lei au bugetate ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) în 2023, adică dublu faţă de 2015, când doar 30 miliarde de lei intrau în sistem prin cele două instituţii.
Şi resursa umană continuă să fie o provocare şi, în unele situaţii, să determine o decizie spre investiţie sau spre amânarea acesteia.
Documente atasate
