Tendinţe în comerţul românesc
An de an în comerţul local se deschid 250-300 de magazine moderne, respectiv hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate, discount sau cash & carry. Universul comerţului modern s-a apropiat astfel de 2.000 de unităţi la circa două decenii de la începuturi. Astfel, an de an cei zece jucători străini investesc câteva sute de milioane de euro în deschiderile de magazine în care se angajează câteva mii de oameni.
La polul opus, universul comerţului tradiţional scade an de an, chioşcurile şi magazinele de cartier trăgând obloanele cu sutele sau chiar miile an de an.
Această dezvoltare a pus însă presiuni pe comerţul tradiţional. Numărul de magazine tradiţionale este aşteptat să scadă în contextul în care jucătorii internaţionali au intrat în ultimii ani tot mai puternic pe terenul de bătaie al micilor comercianţi români, o piaţă de 8,8 mld. euro şi 54.000 de magazine. De la intrarea jucătorilor din comerţul modern pe piaţa locală în urmă cu 18 ani până astăzi numărul magazinelor din comerţul tradiţional a pierdut două treimi din unităţi.
Totuşi, comerţul tradiţional nu va dispărea, mai ales că jumătate din populaţia ţării locuieşte în mediul rural. Mai mult, vânzările din comerţul tradiţional din România, care include chioşcurile, alimentarele şi magazinele de bloc controlate de micii antreprenori, va creşte în acest an, arată estimările companiei de cercetare de piaţă Euromonitor.
Astfel, valoarea pieţei va urca cu 2%, până la 8,8 mld. euro, conform aceleiaşi surse. După creşterea estimată pentru 2017, valoarea comerţului tradiţional va ajunge din nou la nivelul din 2008, ultimul an de boom economic.
Creşterea vânzărilor din comerţul tradiţional estimată pentru acest an vine în contextul în care măsurile de relaxare fiscală şi creşterea salariilor au adus un suflu nou pieţei.
Consumul a crescut cu peste 13% anul trecut, susţinut de toate cele trei categorii – produsele alimentare, non-alimentare şi carburanţi. Trendul pozitiv este aşteptat să continue şi în acest an. Avansul comerţului tradiţional este sub acest nivel, însă după mai mulţi ani de declin puternic, chiar şi o creştere timidă de 2% este o veste bună.
Vânzările de 20 mld. euro din comerţul alimentar sunt cu circa 40% mai mari decât în 2008, ultimul an de boom economic. În aceeaşi perioadă însă salariul mediu net a crescut cu peste 25%, până la puţin sub 450 de euro.
Comerţul alimentar este una dintre cele mai importante „industrii” ale României, cu afaceri cumulate de circa 20 de miliarde de euro şi aproximativ 60.000 de magazine.
Într-o perioadă în care macro-economic România stă bine, iar apetitul pentru consum a revenit, comerţul alimentar local se află şi el în prim plan, atât prin investiţiile pe care marii jucători le fac, cât şi prin tranzacţiile care se semnează în acest domeniu. Investitorii români şi străini se uită către un domeniu care a dat anul trecut una dintre cele mai mari tranzacţii din piaţă. Apetitul investitorilor nu s-a potolit însă.
Comerţul modern, respectiv lanţurile internaţionale de supermarketuri şi hipermarketuri, va fi cel care va posta cea mai importantă creştere, de aproape 8%, pe când comerţul tradiţional va creşte cu doar două procente, arată calculele ZF pe baza datelor Euromonitor.
Per ansamblu, comerţul alimentar ar urma să crească cu 5%.
