ZF Retail Summit 2026
Cum reducem deficitul comercial?
Consumatorul cumpără marfă românească. Retailerii o pun pe raft. Iar producătorii o realizează. Unde se rupe lanţul?
România importă astăzi alimente de 33 de milioane de euro pe zi. La nivelul unui an vorbim de 12 mld. euro. Carnea de porc, lactatele şi dulciurile sunt unele dintre sectoarele care trag în sus această valoare an de an.
În ultimii opt ani, economia României s-a dublat. În aceeaşi perioadă, economiile din Occident, mult mai dezvoltate, au fost relativ stagnante.
Această dezvoltare accelerată a pieţei locale, care a dus şi la o creştere rapidă a puterii de cumpărare, este însă şi una dintre cauzele exploziei deficitului comercial. Mai exact, apetitul de consum a crescut mai rapid decât producţia internă, fapt ce s-a reflectat în mai multe importuri.
Acelaşi raţionament se aplică şi în cazul balanţei comerciale la alimente. Dar aici mai intervine o problemă.
România a stimulat producţia de materii prime prin varii subvenţii. Apoi, materiile prime au fost exportate pentru a reveni în ţară ca bun finit.
Mai exact, exportăm grâu şi importăm biscuiţi. Iar asta se vede în balanţa comercială.
ZF a scris de mai multe ori că retailerii străini (de orice fel, nu există o statistică defalcată) au pompat peste 20 mld. euro în România, în timp ce în producţia de alimente investiţiile străine directe sunt de aproape cinci ori mai mici.
Şi atunci, ce e de făcut?
Poate fi urmărit modelul polonez, o ţară care a ajuns în ultimii 15 ani campioană europeană, având un excedent masiv în industria alimentară.
Polonia a avut o strategie clară. A mizat pe produs finit, pe plus-valoare, şi nu doar la alimente. A gândit dezvoltarea pe termen lung. Aşa trebuie să facă şi România.
Polonia a reuşit această performanţă pentru că a dezvoltat campioni naţionali, dar şi pentru că a atras marile multinaţionale care au fabrici acolo.
Pe de altă parte, unii dintre cei mai mari actori din industria mondială a bunurilor de larg consum, respectiv Nestlé, L’Oreal, Mars, Ferrero şi Colgate-Palmolive, adună anual afaceri de aproape 1 mld. euro în România, bani obţinuţi doar din import şi distribuţie. Aşadar, aceste multinaţionale văd piaţa locală drept una de consum, unde banii se obţin facil, mai degrabă decât una propice pentru investiţii în producţie.
Pe viitor, România trebuie să încurajeze creşterea producţiei atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Mai mult, trebuie să încurajeze nu doar dezvoltarea de afaceri mici şi medii, ci şi dezvoltarea de campioni naţionali. Totodată, trebuie atrase multinaţionalele să producă aici.
Cum facem asta?
Vrem să aflăm răspunsul la această întrebare, dar şi la multe altele, la ZF Retail Summit 2026.
