Conferinţe
  Meniu
Parteneri oficiali
PARTENER PARTENER GOLD PARTENER PRINCIPAL PARTENER PRINCIPAL PARTENER SILVER PARTENER SILVER PARTENER SILVER PARTENER PRINCIPAL PARTENER SILVER PARTENER SILVER PARTENER SILVER PARTENER SILVER PARTENER SILVER PARTENER SUPORT PARTENER BRONZE PARTENER BRONZE PARTENER BRONZE PARTENER BRONZE PARTENER BRONZE PARTENER BRONZE PARTENER BRONZE PARTENER PARTENER BRONZE PARTENER BRONZE PARTENER BRONZE PARTENER SILVER PARTENER BRONZE PARTNER BRONZE PARTENER BRONZE PARTENER BRONZE
Share event
DESPRE EVENIMENT

GALA ZF 2021

Gala ZF 2021

În căutarea unui nou model de creştere pentru România dar şi pentru Europa Centrală şi de Est. Cum transformam cresterea economica in dezvoltare economica? 

Cele mai valoroase companii din România

 

Ziarul Financiar va organiza în noiembrie 2021 a 18-a ediţie a Galei ZF, cel mai important eveniment de business din România.

La 32 de ani de la Revoluţie şi la 14 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România se află în faţa unei provocări majore: aceea de a găsi un nou model de creştere, care să asigure convergenţa cu Occidentul în următoarele două decenii. 
 
În al doilea an pandemic, economia României împreună cu celelalte ţări din estul Europei sunt în faţa unor decizii majore: ce pot schimba în modele de creştere astfel încât recuperarea decalajului să fie certă, şi nu o Fata Morgana. Din acest punct de vedere, 2022 ar trebui să fie un an de răscruce. Atunci ar trebui să intre primii bani din PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă), care ar putea constitui pârghia prin care economiile locale să recupereze într-un ritm mult mai rapid decât până în prezent diferenţele faţă de Vest. 
 
Economiştii îşi pun problema dacă modelul din ultimii 30 de ani, de transfer tehnologic şi de activarea a resurselor locale prin investiţii străine directe (IFD), mai este suficient. Polonia şi Ungaria au început să vadă limitele acestui model, însă România încă nu îşi permite să propună alternative în lipsa unui capital local puternic. 
 
Un studiu al Institutului de Economie Internaţională din Viena (WIIW) pune problema identificării factorilor de creştere sustenabilă pentru economiile din Europa Centrală şi de Est în următoarele decenii, în contextul planurilor Comisiei Europene de încurajare a trecerii la o economie cu emisii reduse de carbon, înalt digitalizată. 
 
Provocarea de a găsi parametri pentru un nou model de creştere a devenit o preocupare pentru ţări ca Polonia, Ungaria, Cehia şi Slovacia şi chiar dacă România este prinsă, ca întotdeauna, în tulburări politice interne, o direcţie trebuie discutată şi asumată. Când o ţară nu face acest exerciţiu, automat îl fac alte puteri pentru ea şi va parcurge scenarii scrise în altă parte. 
 
Identificarea unor noi factori de creştere şi a unui nou model de dezvoltare după 32 de ani de la Revoluţie ar trebui să treacă dincolo de un exerciţiu intelectual şi să fie o axă pentru politicile economice din următoarele decenii. 
 
  • Care au fost factorii determinanţi ai transformării economice din ultimele 3 decenii şi ce probabilitate de epuizare a acestora există?
  • Ce modele de creştere economică s-au dovedit de succes în ultimii 50 de ani în lume şi ce concluzii se pot desprinde din evoluţia lor?
  • De ce Polonia sau Ungaria îşi pun problema unui nou model de creştere economică şi cum poate România, la aproape 10 ani distanţă de nivelul lor de dezvoltare, să utilizeze experienţa lor?
  • Care sunt diferenţele marcante între economia românească şi celelalte din regiune şi cum pot fi noile modele adoptate pentru fiecare ţară?
  • Cum pot fi utilizate fondurile din PNRR pentru a reprezenta ceea ce fondurile europene încă nu au demonstrat că reprezintă în cazul României – combustibilul pentru aşteptatul ”salt înainte!”?
  • Cum se pot alinia factorii decizionali locali pentru obiectivul dezvoltării economice? 
  • Care va fi rolul viitor al investiţiilor străine directe şi cum pot fi încurajate investiţiile cu mare valoare adăugată?
  • Cum poate deveni capitalul privat românesc un pilon pentru dezvoltare economică accelerată?
  • Care sunt sectoarele economice pe care se va baza creşterea în viitor – industria, IT-ul, agricultura? 
  • Cum ar putea investiţiile masive în educaţie şi infrastructură să creeze masa critică pentru a trece de la un PIB per capita de 12.000 de dolari la 20.000 de dolari în următorul deceniu?
 

De asemenea, ca în fiecare an, ZF va veni cu topul celor mai valoroase companii din România, un clasament care ne arată până la urmă rezultatele businessului din România.

Gala ZF 2021 ne aduce faţă în faţă cu cele mai valoroase companii din România.

În cadrul galei, Ziarul Financiar lansează catalogul Top 100 cele mai valoroase companii din România, ajuns la ediţia a XVI-a, şi premiază cele mai valoroase 10 companii şi bănci din economie.

Top 100 cele mai valoroase companii din România este un demers jurnalistic pornit în 2006, când, într-o economie cu creşteri şi investiţii străine record, Ziarul Financiar şi-a pus problema valorii, a preţului companiilor locale, indicator care înglobează mai mult decât cifre de afaceri sau marje de profit.

De la prima ediţie topul a fost realizat în colaborare cu casa de investiţii Capital Partners – cum se numea la acea dată, în prezent BT Capital Partners. În ultimii trei ani şi firma de evaluare Veridio a fost partener al ZF în realizarea acestui Catalog.

 

 

 

Parteneri oficiali
Parteneri oficiali