Conferinţa ZF HR TRENDS 2026: „HR în era AI, noul arhitect al productivităţii şi profitabilităţii în organizaţii”
Ziarul Financiar organizează ZF HR Trends 2026, cea de-a 20-a ediţie a evenimentului dedicat resurselor umane, care reuneşte lideri de HR, CEO, CFO, manageri din marile companii locale, consultanţi şi experţi în tehnologie şi people management.
Anul 2026 marchează o schimbare de paradigmă pentru resursele umane: HR-ul trece de la rolul de funcţie suport la rolul de arhitect al productivităţii şi profitabilităţii organizaţiilor.
Avantajul competitiv nu mai este dat doar de tehnologie sau accesul la capital, ci de capacitatea companiilor de a-şi proteja şi dezvolta nucleul operaţional - oamenii. În 2026, avantajul competitiv al companiilor este dat de capacitatea de a-şi proteja nucleul operaţional, oamenii. Organizaţiile care tratează forţa de muncă drept infrastructură critică vor fi cele care vor rămâne stabile, productive şi profitabile.
Miza nu mai este doar atragerea talentului, ci conservarea energiei organizaţionale, prevenirea erodării culturii interne şi construirea unor modele de lucru care pot susţine performanţa fără a genera epuizare Întrebarea centrală devine astfel una strategică: Cum protejezi human core-ul companiei într-o perioadă de transformare permanentă?
În ultimul deceniu, companiile au vorbit despre oameni ca despre „cea mai valoroasă resursă”.
În 2026, realitatea este mai dură: fără un human core stabil, organizaţiile devin fragile.
Într-un context în care presiunile pe costuri cresc, factorul demografic atârnă greu, iar tehnologia transformă organigramele, companiile trebuie să răspundă unei noi ecuaţii:
cum optimizezi capitalul uman pentru a genera productivitate şi profit sustenabil. Iar în această ecuaţie, grija pentru oameni trebuie să rămână la egalitate cu nevoia de productivitate şi profit.
Anul acesta creşterile salariale nu sunt o certitudine. Încă de anul trecut, angajatorii spuneau că salariile cresc şi în 2026, dar că nu vor ajunge la 10%, iar în unele sectoare vor creşte foarte puţin, cu 1% - 2%, sau chiar vor stagna.
De altfel, datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că salariul mediu net pe economie a avut cea mai mică creştere anuală din ultimul deceniu, de puţin peste 4%, în condiţiile în care anii trecuţi ajungeau şi la peste 15%. În plus, câştigul salarial real, adică diferenţa din creşterea salariilor şi inflaţie, este pe minus de cel puţin cinci luni.
Aşadar, se schimbă balanţa puterii în companii? Au angajatorii mai multă putere în faţa candidaţilor? Rămân angajaţii în companii, chiar dacă nu mai speră mai la creşterile salariale din anii trecuţi? Cum rămân productivi oamenii în astfel de condiţii economice, ce pot face angajatorii ca să-i ţină implicaţi în muncă?
În plus, vor avea nevoie companiile de noi angajaţi? Mai există deficit de personal? Dacă da, în ce sectoare este el vizibil? Construcţiile, sănătatea şi sectorul de energie par a fi industriile unde nevoia de personal nu va scădea niciodată, dar se vor crea şi altele care să reziste?
Pe termen scurt, rata şomajului în România ar putea să rămână relativ scăzută, în jurul valorii de 5%-6%, dar există riscul unor creşteri în sectoare vulnerabile, precum industria auto, textilele sau IT-ul, unde au fost semnalate provocări deja în 2025. Comisia Naţională de Prognoză crede că rata şomajului BIM va fi de 6% la nivelul anului 2025 şi vede o creştere uşoară în 2026, până la 6,1%.
În tot acest timp, tehnologia avansează, îşi face din ce în ce mai simţită prezenţa în modul de lucru al angajaţilor, iar directorii de organizaţii, nu doar cei de HR devin din ce în ce mai interesaţi de inteligenţa artificială, devin interesaţi de impactul său în productivitatea muncii.
După un deceniu în care funcţia de resurse umane a fost dominată de teme precum employer branding, engagement, wellbeing şi transformare digitală, anul 2026 marchează o schimbare structurală în rolul HR-ului în organizaţii.
Companiile intră într-o etapă în care capitalul uman devine principalul determinant al competitivităţii, dar şi principalul cost. În acelaşi timp, trei forţe majore redesenează fundamental piaţa muncii şi modul de organizare a companiilor: presiunea demografică: scăderea populaţiei active, migraţia şi îmbătrânirea forţei de muncă reduc disponibilitatea talentelor şi cresc competiţia pentru competenţe critice; revoluţia tehnologică: inteligenţa artificială şi automatizarea schimbă structura joburilor, cresc productivitatea per angajat şi reduc dependenţa de headcount; presiunea economică: marjele de profit, costurile cu forţa de muncă şi mişcările de la nivel macro obligă companiile să optimizeze structurile de personal şi să măsoare mai riguros ROI-ul investiţiilor în oameni.
Conferinţa ZF HR Trends 2026 pleacă de la ideea că deciziile de HR sunt decizii de business. În 2026, organizaţiile se confruntă cu o ecuaţie complexă: people, cum dezvoltăm şi ţinem oamenii în companii, productivity, cum maximizăm valoarea generată de fiecare angajat prin tehnologie, competenţe şi modele de lucru; profit, cum transformăm capitalul uman într-un avantaj competitiv care se reflectă în marje, creştere şi valoare pentru acţionari.
Un accent deosebit în această perioadă va fi pus pe strategiile de leadership, pe cum pot liderii să amplifice energia în organizaţii şi angajamentul angajaţilor.
În acest context, ZF HR Trends 2026 îşi propune să aducă la aceeaşi masă lideri de HR, CEO, CFO şi experţi în tehnologie pentru a discuta cum se construiesc organizaţiile viitorului: mai productive, mai agile şi mai profitabile, fără a pierde din vedere dimensiunea umană a muncii.
Conferinţa îşi propune să contureze agenda HR-ului pentru următorii ani şi să ofere repere concrete pentru companiile care vor să transforme capitalul uman într-un avantaj competitiv într-o economie aflată sub presiune demografică, tehnologică şi financiară.
