Conferinţe
DESPRE EVENIMENT
Ce trebuie să se schimbe într-o companie pentru ca investiţiile în tehnologie să susţină servicii mai bune, clienţi noi şi dezvoltarea afacerii? 
ZF Digital Summit 2026 pune în aceeaşi discuţie transformarea organizaţiei şi alegerile IT&C pentru 2027: rolul AI, economia tokenilor, finanţarea proiectelor şi infrastructura necesară. Dezbaterea urmăreşte legătura dintre deciziile conducerii, implementare şi experienţa clientului, cu întrebări despre ce putem construi în România şi ce control păstrăm asupra datelor şi tehnologiei.
ZF Digital Summit 2026 porneşte de la această legătură pentru a discuta unde poate contribui inteligenţa artificială şi ce alte schimbări sunt necesare în produse, sisteme şi organizare .
Pentru companiile care se confruntă cu achiziţii amânate şi presiune asupra costurilor, pregătirea anului 2027 ridică întrebări despre proiectele care pot susţine dezvoltarea afacerii . Ce serviciu nou merită lansat? Ce investiţie ajută compania să ajungă la alţi clienţi, să îmbunătăţească livrarea sau să intre pe o altă piaţă? Cum se etapizează proiectele atunci când cererea este greu de estimat?
Discuţia leagă disciplina investiţiei de posibilitatea creşterii, cu termene de evaluare potrivite fiecărui proiect : modernizarea unei aplicaţii, dezvoltarea unui produs şi construirea unui centru de date cer analize diferite . Ce deosebeşte o piaţă cu potenţial de una în care merită investit acum? Ce poate învăţa România din experienţa altor pieţe şi ce soluţii pot fi dezvoltate aici pentru clienţi din alte ţări?
Transferul unui sistem sau al unui serviciu între pieţe pune în discuţie infrastructura existentă, regulile aplicabile şi felul în care cumpără clienţii. La fel de utile sunt lecţiile proiectelor care au durat mai mult sau au costat mai mult decât s-a estimat: ce a trebuit schimbat în tehnologie, în echipe sau în conducerea proiectului?
Inteligenţa artificială (AI) AI deschide o discuţie despre produsele pe care le pot construi furnizorii de software şi despre capacităţile pe care le cumpără o companie. În ce situaţii este util un asistent care pregăteşte informaţii şi în ce condiţii poate primi un agent dreptul de a executa acţiuni în aplicaţii? Cum aleg companiile între dezvoltarea proprie, integrarea unui serviciu extern şi modernizarea sistemelor existente?
Pentru furnizorii de tehnologie, întrebarea priveşte şi oferta comercială: ce vând, cum se integrează produsul în activitatea clientului şi pentru ce este acesta dispus să plătească?

În acest context se vorbeşte şi de aşa numita „economie a tokenilor - cuvintele sau fragmentele de cuvinte după care se măsoară consumul de AI. Unele servicii AI sunt tarifate în funcţie de numărul de tokeni primiţi şi generaţi. Pentru cumpărător, evaluarea cuprinde şi integrarea cu sistemele proprii, pregătirea datelor, verificarea rezultatelor şi operarea serviciului. Ce model comercial se potriveşte utilizării: abonament, plată după consum sau o combinaţie? Cum definim rezultatul urmărit şi cum verificăm dacă soluţia îl produce? Evaluarea trebuie să lege consumul şi costul total de rezultatul obţinut.

Directorii financiari, CFO, şi directorii comerciali, CCO, pot analiza împreună investiţia şi efectul ei asupra afacerii. Cât se alocă tehnologiei, dezvoltării produsului, distribuţiei şi pregătirii oamenilor? Cum sunt evaluate veniturile urmărite, atragerea şi păstrarea clienţilor, costul de operare şi capacitatea de livrare? Comparaţia dintre servicii financiare, tehnologie, retail şi industrie poate arăta cum diferă aceste decizii în funcţie de cerere şi de obligaţiile fiecărui sector. Cine răspunde atunci când un proiect depăşeşte termenul şi ce criterii justifică extinderea, modificarea sau oprirea lui?

Implementarea cere o discuţie distinctă despre procese, date şi competenţe. Ce trebuie pregătit înainte de a acorda unui sistem AI acces la aplicaţiile companiei? Cine îi stabileşte limitele şi verifică rezultatele? De ce pregătire au nevoie angajaţii pentru a identifica erorile şi pentru a interveni? Dacă se demonstrează economii de timp, compania trebuie să decidă cum le foloseşte: pentru mai multe solicitări rezolvate, o calitate mai bună sau alte activităţi. Cazurile concrete pot arăta ce rezultat s-a obţinut, în ce condiţii şi ce a rămas de rezolvat.

Transformarea companiei priveşte şi reţelele, cloudul, centrele de date, identitatea digitală, plăţile şi administrarea documentelor. Pentru operatorii de telecom, miza este dezvoltarea unor servicii pentru care companiile sau utilizatorii sunt dispuse să plătească.

Pentru cumpărător, contează performanţa, integrarea şi funcţionarea serviciului. Unde se justifică investiţiile în 5G şi conectivitate industrială? Ce aplicaţii pot utiliza infrastructura proprie, cloudul public sau privat ori procesarea aproape de utilizator? Ce investiţii poate atrage România în centre de date şi servicii pentru alte pieţe, în funcţie de cerere, accesul la energie şi competenţe?

Pentru client, transformarea se verifică la deschiderea unui cont, cumpărarea unui produs, accesarea unei asigurări şi, ulterior, la rezolvarea unei probleme . Cât poate fi simplificat un proces reglementat, astfel încât condiţiile să rămână clare şi verificările necesare să fie respectate? Cum primeşte ajutor persoana care contestă o tranzacţie sau solicită plata unei daune? Ce opţiuni are clientul care preferă interacţiunea umană? Agenţii AI adaugă o posibilă formă de intermediere : dacă utilizatorul le deleagă căutarea sau cumpărarea unui serviciu, cum îşi păstrează controlul şi cum se schimbă relaţia sa cu furnizorul?

Suveranitatea digitală europeană aduce în aceeaşi dezbatere capacitatea Europei de a oferi alternative tehnologice şi controlul unei companii asupra propriilor sisteme . Sunt întrebări distincte, care cer dovezi : cine poate accesa datele, cine administrează serviciul, ce dependenţe există şi ce presupune schimbarea furnizorului? Securitatea şi continuitatea completează evaluarea prin prevenirea fraudei, menţinerea serviciilor şi recuperarea după incidente . Perspectiva juridică urmăreşte obligaţiile privind datele, contractele şi răspunderea, inclusiv atunci când un sistem AI participă la luarea sau executarea unei decizii .

Află mai multe
TEME DE DISCUTIE

Companii construite digital: ce schimbăm în organizaţie şi unde folosim AI? 

  • Ce deosebeşte adăugarea unor instrumente digitale de integrarea proceselor, datelor şi sistemelor necesare pentru a livra un serviciu? Cine coordonează transformarea şi răspunde pentru rezultat?
  • Ce experienţe poate transfera un grup între pieţe şi ce trebuie adaptat local? În ce condiţii ar alege România pentru investiţii, dezvoltarea de produse sau servicii pentru alte ţări?
  • Ce a schimbat un proiect mai lent sau mai costisitor decât estimările iniţiale în felul în care compania decide şi implementează următoarea investiţie?
  • Unde este suficientă automatizarea bazată pe reguli, unde este util un asistent AI şi când ar avea sens un agent care execută acţiuni? Ce procese şi date trebuie pregătite înainte?
  • Ce produse pot construi furnizorii de software cu AI şi cum decid companiile între dezvoltare proprie, cumpărarea unui serviciu şi modernizarea aplicaţiilor existente?
  • Cum sunt pregătiţi angajaţii să verifice rezultatele? Ce se schimbă efectiv în organizarea muncii dacă sunt demonstrate economii de timp sau o capacitate mai mare de livrare?

 

CFO şi CCO: ce investiţii să aprobe în IT&C pentru creşterea din 2027?

  • Cum se împart resursele între tehnologie, produse, atragerea clienţilor şi pregătirea şi păstrarea angajaţilor? Cum se stabileşte prioritatea unui proiect care urmăreşte creşterea veniturilor?
  • Cum evaluăm costul complet al unei implementări, de la integrare şi pregătirea datelor la operare, verificare şi remedierea erorilor? Ce măsurăm înainte şi după implementare pentru a aprecia rezultatul?
  • În economia tokenilor, cum se traduce utilizarea AI în factura companiei? Cum comparăm abonamentele şi plata după consum, ţinând cont de calitatea serviciului şi de rezultatul urmărit?
  • Cum etapizăm investiţiile atunci când clienţii amână achiziţiile? Ce diferenţe există între orizontul unui proiect de infrastructură şi cel al lansării unui produs sau al automatizării unui proces?
  • Cum diferă deciziile între servicii financiare, tehnologie, retail şi industrie? Ce obligaţii sectoriale trebuie incluse în estimarea resurselor şi a termenelor?
  • Cine decide extinderea, modificarea sau oprirea unui proiect? Cum se împart responsabilităţile între finanţe, comercial, IT şi conducerea operaţională atunci când rezultatele sunt sub estimări?

 

Industrii transformate de tehnologie: servicii mai simple şi încrederea clientului

  • Ce proces poate fi mutat integral online şi ce trebuie integrat în interiorul companiei pentru ca solicitarea să fie rezolvată? Cum măsurăm simplificarea din perspectiva clientului?
  • Cât putem simplifica o asigurare, un serviciu bancar sau cumpărarea unui produs, păstrând verificările necesare şi explicând condiţiile? Cum se împacă viteza lansării cu regulile sectorului?
  • Cum este păstrată încrederea la o daună, o tranzacţie contestată sau o comandă nelivrată? Cine preia solicitarea atunci când traseul automatizat nu rezolvă problema?
  • Cum ajutăm clientul să înţeleagă un produs complex? Ce opţiuni păstrăm pentru persoanele care preferă interacţiunea umană, inclusiv în pieţele cu servicii digitale dezvoltate?
  • Ce operaţiuni ar putea delega utilizatorul unui agent AI şi ce decizii ar trebui să aprobe personal? Cum poate vedea, limita şi opri acţiunile făcute în numele său?
  • Cum ar ajunge o companie la client dacă un asistent AI ar participa la selecţia produselor? Ce s-ar schimba în distribuţie, costul atragerii clientului şi relaţia comercială?

 

Reţele, cloud şi centre de date: ce infrastructură susţine serviciile noi? 

  • Pentru ce servicii suplimentare ar plăti companiile operatorilor telecom? Ce utilizări justifică investiţiile în 5G, conectivitate industrială şi funcţii ale reţelei accesibile aplicaţiilor?
  • Unde poate fi utilă AI în operarea reţelelor şi cum se verifică rezultatul? Cum se împart rolurile între operatori şi furnizorii de echipamente, servicii cloud şi aplicaţii în livrarea unui serviciu?
  • Cum combinăm infrastructura proprie cu servicii de cloud public sau privat? Ce criterii ţin de aplicaţie, securitate, performanţă, capacitatea de administrare şi cost?
  • Ce aplicaţii justifică procesarea datelor aproape de locul în care sunt folosite, prin infrastructură edge? Ce avantaj poate fi demonstrat faţă de alte opţiuni?
  • Cum se verifică menţinerea serviciilor în funcţiune, recuperarea datelor şi reluarea activităţii după o întrerupere? Ce sprijin din partea experţilor oferă furnizorul şi ce obligaţii de intervenţie îşi asumă?
  • Ce proiecte de centre de date şi servicii digitale pot fi susţinute din România, în funcţie de cerere, energie şi competenţe? Cum deosebim capacitatea planificată de cea disponibilă şi utilizată?

 

Suveranitate digitală europeană: ce control putem demonstra şi cine răspunde?

  • Ce dependenţe tehnologice poate reduce Europa şi ce alternative au companiile? Unde ar putea contribui furnizorii şi competenţele din România?
  • Ce trebuie să demonstreze un furnizor care îşi prezintă serviciul drept suveran, dincolo de originea companiei sau de localizarea datelor? Cine poate accesa şi administra datele şi infrastructura?
  • Ce presupun mutarea datelor, schimbarea unui model AI sau înlocuirea unei platforme? Ce se poate verifica înainte de achiziţie şi ce resurse ar necesita ulterior schimbarea?
  • Cum se stabilesc permisiunile unui agent AI şi cum se poate reconstitui traseul unei acţiuni? Unde trebuie să intervină un angajat şi cine răspunde pentru o operaţiune greşită?
  • Cum pot coopera furnizorii de tehnologie, băncile şi alte industrii pentru prevenirea fraudei online? Ce rezultate ar demonstra eficienţa colaborării, fără a bloca accesul legitim la servicii?
  • Ce obligaţii privind datele, securitatea, continuitatea şi răspunderea trebuie clarificate în contracte? Cum se verifică respectarea lor, inclusiv atunci când serviciul include AI?
Află mai multe