În acest context se vorbeşte şi de aşa numita „economie a tokenilor - cuvintele sau fragmentele de cuvinte după care se măsoară consumul de AI. Unele servicii AI sunt tarifate în funcţie de numărul de tokeni primiţi şi generaţi. Pentru cumpărător, evaluarea cuprinde şi integrarea cu sistemele proprii, pregătirea datelor, verificarea rezultatelor şi operarea serviciului. Ce model comercial se potriveşte utilizării: abonament, plată după consum sau o combinaţie? Cum definim rezultatul urmărit şi cum verificăm dacă soluţia îl produce? Evaluarea trebuie să lege consumul şi costul total de rezultatul obţinut.

Directorii financiari, CFO, şi directorii comerciali, CCO, pot analiza împreună investiţia şi efectul ei asupra afacerii. Cât se alocă tehnologiei, dezvoltării produsului, distribuţiei şi pregătirii oamenilor? Cum sunt evaluate veniturile urmărite, atragerea şi păstrarea clienţilor, costul de operare şi capacitatea de livrare? Comparaţia dintre servicii financiare, tehnologie, retail şi industrie poate arăta cum diferă aceste decizii în funcţie de cerere şi de obligaţiile fiecărui sector. Cine răspunde atunci când un proiect depăşeşte termenul şi ce criterii justifică extinderea, modificarea sau oprirea lui?

Implementarea cere o discuţie distinctă despre procese, date şi competenţe. Ce trebuie pregătit înainte de a acorda unui sistem AI acces la aplicaţiile companiei? Cine îi stabileşte limitele şi verifică rezultatele? De ce pregătire au nevoie angajaţii pentru a identifica erorile şi pentru a interveni? Dacă se demonstrează economii de timp, compania trebuie să decidă cum le foloseşte: pentru mai multe solicitări rezolvate, o calitate mai bună sau alte activităţi. Cazurile concrete pot arăta ce rezultat s-a obţinut, în ce condiţii şi ce a rămas de rezolvat.

Transformarea companiei priveşte şi reţelele, cloudul, centrele de date, identitatea digitală, plăţile şi administrarea documentelor. Pentru operatorii de telecom, miza este dezvoltarea unor servicii pentru care companiile sau utilizatorii sunt dispuse să plătească.

Pentru cumpărător, contează performanţa, integrarea şi funcţionarea serviciului. Unde se justifică investiţiile în 5G şi conectivitate industrială? Ce aplicaţii pot utiliza infrastructura proprie, cloudul public sau privat ori procesarea aproape de utilizator? Ce investiţii poate atrage România în centre de date şi servicii pentru alte pieţe, în funcţie de cerere, accesul la energie şi competenţe?

Pentru client, transformarea se verifică la deschiderea unui cont, cumpărarea unui produs, accesarea unei asigurări şi, ulterior, la rezolvarea unei probleme . Cât poate fi simplificat un proces reglementat, astfel încât condiţiile să rămână clare şi verificările necesare să fie respectate? Cum primeşte ajutor persoana care contestă o tranzacţie sau solicită plata unei daune? Ce opţiuni are clientul care preferă interacţiunea umană? Agenţii AI adaugă o posibilă formă de intermediere : dacă utilizatorul le deleagă căutarea sau cumpărarea unui serviciu, cum îşi păstrează controlul şi cum se schimbă relaţia sa cu furnizorul?

Suveranitatea digitală europeană aduce în aceeaşi dezbatere capacitatea Europei de a oferi alternative tehnologice şi controlul unei companii asupra propriilor sisteme . Sunt întrebări distincte, care cer dovezi : cine poate accesa datele, cine administrează serviciul, ce dependenţe există şi ce presupune schimbarea furnizorului? Securitatea şi continuitatea completează evaluarea prin prevenirea fraudei, menţinerea serviciilor şi recuperarea după incidente . Perspectiva juridică urmăreşte obligaţiile privind datele, contractele şi răspunderea, inclusiv atunci când un sistem AI participă la luarea sau executarea unei decizii .