ZF Bankers Summit 2026
2-3-4 iunie
Ediţia a 15-a
ZF Bankers Summit, ediţia a 15-a, cel mai important eveniment din industria bancară din România, vine din nou în prim-plan pentru ediţia 2026, într-o perioadă în care lumea se confruntă cu tot mai multe crize/războaie, ceea ce afectează creşterea economică şi încrederea publicului, iar, particular, în România, economia şi business-ul se confruntă cu o scădere a ritmului de creştere, pe fondul necesităţii urgente de a corecta dezechilibrele macroeconomice – deficit fiscal, deficit comercial, deficit de cont curent.
Dacă ne uităm în spate, situaţia actuală este mult mai bună decât ceea ce a traversat România de-a lungul ultimilor 2 decenii; economia şi companiile sunt mult mai reziliente, iar resursele financiare de care dispun antreprenorii şi populaţia sunt mult mai mari.Sistemul bancar reuşeşte să traverseze cu bine toate crizele, având în vedere că are indicatori de prudenţialitate, solvabilitate şi lichiditate la niveluri extrem de solide. Mai mult, problema este că motoarele de creştere economică au încetinit, consumul s-a redus pe fondul scăderii puterii de cumpărare, iar în viitor baza creşterii ar trebui să fie investiţiile, fie publice, fie private.Dar de unde să vină aceste investiţii private, cine să le facă, cine să le finanţeze, având în vedere vremurile cu care ne confruntăm?
BNR reuşeşte să ţină un echilibru între stabilitatea cursului financiar leu-euro, dobânzile la lei şi asigurarea finanţării bugetului, o problemă extrem de stresantă. Dacă nu ar fi fost războiul din Iran şi din Orientul Mijlociu, 2026 ar fi trebuit să fie anul României: inflaţia ar fi trebuit să scadă de la 9% la 3-4%, iar din a doua parte a acestui an BNR ar fi trebuit să înceapă să scadă şi dobânda de referinţă, 6,5%, ceea ce ar fi trebuit să dea un semnal important pentru economie. Cel puţin pentru moment, acest scenariu nu mai este valabil. Creşterea preţului petrolului şi a gazelor se va reflecta în creşteri de preţuri, în inflaţie, ceea ce va da peste cap planul de scădere a dobânzilor.
Economia se confruntă cu o recesiune, începută în 2024 şi care de-abia acum a ieşit la suprafaţă. Întrebarea este cum evităm să trecem din recesiune în criză, cum evităm ca neîncrederea economică să se instaureze în toată economia, cum evităm ca business-ul să facă mulţi paşi înapoi, în încercarea de a se proteja de vremurile de acum.
Dacă stabilitatea politică se va menţine, România nu va intra într-o criză financiară - creşterea cursului valutar, creşterea dobânzilor, finanţarea mult mai grea a statului, reducerea ratingului de ţară etc.
Creşterile de taxe şi impozite au lăsat un impact negativ semnificativ în economie şi în business, dar acest lucru trebuie depăşit. Pentru că are o poziţie financiară extrem de solidă, sistemul bancar poate să susţină finanţarea economiei private şi finanţarea statului. Multe semne de întrebare din business - bancabilitatea companiilor antreprenoriale româneşti - rămân în continuare; această situaţie nu se poate rezolva peste noapte.
Este adevărat că băncile ridică nivelul de risc, având în vedere contextul macroeconomic, dar asta nu înseamnă că nu se dau credite. Business-ul şi viaţa economică merg înainte; vremurile complicate de astăzi decid câştigătorii şi pierzătorii de mâine, decid cine poate accelera şi creşte mult mai repede decât ar face-o în vremuri de linişte şi pace.
Piaţa bancară pentru persoanele fizice continuă să crească, în ciuda turbulenţelor cu care se confruntă România. Statistic, economisirea este la cel mai ridicat nivel, iar apetitul băncilor pentru credite ipotecare şi de consum este în continuare la un nivel destul de ridicat. Dobânzile la lei nu au scăzut, dar nici nu au crescut.
În continuare, piaţa financiară românească - formată din piaţa bancară, piaţa de asigurări, piaţa de capital (bursa), piaţa de garanţii de stat şi private - trebuie să fie mult mai prezentă în economie, să vină cu produse mult mai diverse, care să susţină companiile, în special cele româneşti, atât în procesul de creştere local, cât şi internaţional.
România trebuie să se pregătească, din punct de vedere al produselor financiare, pe toate segmentele de piaţă, pentru vremurile în care fondurile europene se vor reduce sau se vor schimba finanţările; cel mai bun exemplu este programul SAFE de înarmare a Europei, care va lua bani de la alte sectoare.
Sistemul bancar românesc trebuie să se consolideze; trebuie să avem bănci mult mai puternice, care să poată face faţă vremurilor şi necesarului de finanţare al economiei, al companiilor şi al statului. Băncile mici au o capacitate limitată de prezenţă şi nu pot derula proiecte mijlocii şi mari.
Piaţa bancară românească are 34 de bănci, dintre care primele 10 au o cotă de piaţă ce depăşeşte 80%.
Nu ştiu dacă importurile pot fi oprite, dar întrebarea este cum pot să crească exporturile mai mult, iar aici veriga slabă este legată de exporturile companiilor româneşti.
De altfel, întrebarea este cum pot companiile antreprenoriale româneşti să se extindă mai mult pe piaţa externă, să îşi găsească alte pieţe de desfacere pentru vânzarea produselor şi serviciilor pe care le produc, care să compenseze încetinirea evidentă a economiei româneşti.
ZF Bankers Summit 2026 are ca temă navigarea băncilor prin crizele pe care le traversăm: cum ajungem cu economia, cu business-ul, cu firmele antreprenoriale româneşti şi, nu în ultimul rând, cu statul la liman, pentru a reveni apoi pe creştere economică. Situaţia la zi a sistemului bancar, provocările cu care se confruntă băncile, cum se finanţează companiile şi persoanele fizice în astfel de vremuri, cum poate să crească sistemul bancar şi să tragă economia după el, cum poate România să revină la o creştere economică de 3-5% pe an – vor fi teme de discuţie la ZF Bankers Summit 2026.
Digitalizarea, automatizarea, noile tehnologii şi AI-ul schimbă accelerat procesele bancare şi interacţiunea cu clienţii. Lumea digitală în care trăim cere operaţiuni mult mai rapide şi mai complexe, făcute de pe telefonul mobil; companiile trebuie să fie ele însele mult mai digitale şi mai automatizate, dacă vor să fie mai competitive.
Crearea de produse şi servicii bancare, marketingul şi vânzarea acestora se schimbă extrem de rapid; competiţia devine din ce în ce mai dură, având în vedere că băncile se luptă pentru acelaşi business şi aceiaşi clienţi, iar aşteptările companiilor şi ale clienţilor de la sistemul bancar sunt tot mai ridicate.
Fintech-urile care reuşesc să se transforme în bănci pun o presiune tot mai mare pe bănci, care trebuie să se adapteze mult mai rapid. Resursa umană bancară începe să se schimbe: se caută competenţe mai mult în zona de tehnologie, funcţiile tradiţionale se modifică, numărul de angajaţi pentru o bancă devine tot mai redus, astfel că această complexitate a HR-ului bancar iese mai mult în evidenţă.
Ca şi clienţi, generaţia Gen Z începe să schimbe băncile, fiind mai familiarizată cu aplicaţiile, cu interacţiunea prin intermediul telefonului mobil şi mai puţin cu interacţiunea la ghişeu.
Sistemul bancar românesc este presat să ardă etapele şi să bancarizeze mai mult economia şi business-ul, aceasta fiind o temă principală pusă în discuţie.
În a treia zi a ZF Bankers Summit 2026 va avea loc ZF Asigurări, evenimentul dedicat pieţei de asigurări, o piaţă care trebuie să câştige mai mult teren şi să se implice mai mult în economie, având în vedere gradul scăzut de prezenţă al asigurărilor în business.
Special, ziua a treia „ZF Insurance Summit"
Capacitatea de a gestiona riscul într-o lume sălbatică. Cum pot deveni asigurările arma de apărare a indivizilor şi companiilor în faţa incertitudinilor
Într-un context economic marcat de volatilitate, atât la nivel intern, cât şi internaţional, discuţia despre protecţie financiară şi gestionarea riscurilor devine mai relevantă ca oricând. Ajustările fiscale, încetinirea ritmului de creştere economică şi incertitudinea tot mai vizibilă la nivel global se reflectă direct în modul în care companiile şi indivizii îşi planifică viitorul. În astfel de momente, asigurările nu mai sunt privite doar ca produse financiare, ci ca instrumente esenţiale de administrare economică şi social, mecanisme care permit gestionarea riscurilor pe termen lung, atât pentru economie, cât şi pentru viaţa de zi cu zi.
De multe ori, importanţa asigurărilor devine cu adevărat vizibilă în perioadele de tensiune şi incertitudine. Atunci când nivelul de trai este pus sub presiune, iar riscurile devin mai greu de anticipat, ideea de rezervă şi protecţie capătă o dimensiune concretă.
Asigurarea înseamnă, în esenţă, capacitatea de a privi dincolo de prezent, de a pune resurse deoparte şi de a construi un mecanism de protecţie pentru situaţiile neprevăzute.
Pe plan internaţional, evoluţiile recente demonstrează cât de rapid se pot transforma riscurile globale în presiuni economice reale. Evenimente precum tensiunile din zona strâmtorii Hormuz au avut efecte directe asupra pieţelor de transport şi asupra costurilor de asigurare maritimă, în timp ce companiile sunt tot mai preocupate de protecţia împotriva întreruperilor de activitate. În acelaşi timp, pentru indivizi, creşte interesul pentru asigurări de călătorie sau de viaţă, mai ales în contextul deplasărilor în regiuni percepute ca având un nivel mai ridicat de risc.
Toate aceste evoluţii indică faptul că asigurările trebuie privite dintr-o perspectivă mai largă, ca parte a unei culturi economice şi sociale orientate spre termenul lung.
Nu este vorba doar despre reacţia la un eveniment punctual, ci despre capacitatea de a integra protecţia financiară în deciziile cotidiene, fie că vorbim despre companii, instituţii sau persoane fizice.
Pornind de la aceste vârfuri de volatilitate şi coborând spre zona de execuţie, discuţia de astăzi îşi propune să analizeze modul în care industria asigurărilor răspunde acestor provocări, dar şi cum poate contribui la dezvoltarea unei culturi a protecţiei şi a planificării pe termen lung. Pentru că, într-o lume tot mai complexă, capacitatea de a gestiona riscul devine una dintre cele mai importante resurse ale economiei.
Încetinirea creşterii economice din ultimii 2 ani provoacă firmele şi indivizii să îşi regândească strategiile de planificare bugetară. În acest context, asigurările de viaţă şi cele cu componentă de economisire pe termen mediu şi lung pot deveni un amortizor şi furnizor de echilibru într-o situaţie de volatilitate economică. Pentru companii, un mediu deja volatil, înseamnă o atenţie şi mai mare la riscuri, astfel încât asigurările corporate devin cvasiobligatorii. Gestionarea riscului în mod individual nu mai poate fi luat în considerare şi în pofida unei culturi precare de administrare a riscului prin asigurări, astfel de perioade devin un accelerator pentru o abordare matură a viitorului, prin asigurare.
