ZF Bankers Summit'25

ZF Bankers Summit 2025

2-3-4 iunie

Ediţia a 14-a

Business-ul şi economia îşi gestionează relativ bine situaţia zilnică, aşteptând doar un semnal legat de reluarea investiţiilor. Sistemul bancar românesc reuşeşte să navigheze destul de bine în noul context. Băncile sunt extrem de lichide, populaţia şi companiile continuă să economisească, depozitele sunt mai mari decât creditele, surplusul fiind plasat în titluri de stat. Băncile au apetit de creditare, zona de retail – credite de consum, credite ipotecare – continuă să meargă cel mai bine. La nivelul finanţărilor corporate, cererea este mai mare la nivelul creditelor pe termen scurt – capital de lucru – şi mai puţin pentru credite de investiţii. Chiar dacă nu au scăzut, dobânzile au rămas relativ stabile în ciuda tensiunilor politice şi sociale. Companiile şi persoanele fizice s-au acomodat cu nivelurile de dobândă din piaţă, ratele pot fi plătite, iar creditele neperformante continuă să rămână la un nivel extrem de scăzut. Dobânzile din economie au ca reper dobânzile pe care le plăteşte Ministerul Finanţelor pentru a atrage împrumuturi pentru finanţarea bugetului. Inflaţia s-a stabilizat în jurul valorii de 5%, iar BNR ar putea să înceapă să reducă din nou dobânda de referinţă – 6,5% – din a doua parte a anului, dacă situaţia politică şi socială este stabilă.

În ciuda tensiunilor geopolitice şi interne, există optimism în rândul companiilor privind evoluţia economiei româneşti, există un optimism bun şi la nivelul persoanelor fizice, mai ales că cererea de forţă de muncă este mai mare decât oferta, iar salariile continuă să crească. Marea majoritate a companiilor spun că vor să continue să investească şi să reia angajările, dar mai întâi trebuie să se termine ciclul alegerilor politice. Există semne de întrebare legate de politica fiscală a guvernului, dar companiile cred că eventualele majorări de taxe şi impozite, dacă nu sunt şocante, pot fi absorbite în business. Important este însă ca situaţia politică şi socială să se stabilizeze, iar România să îşi continue drumul Euro-Atlantic.

Dacă lucrurile se stabilizează, România ar putea să intre într-un nou ciclu de creştere economică, având ca ţintă atingerea unui PIB anual de 500 de miliarde de euro, faţă de 350 de miliarde de euro în 2024. Piaţa financiară – piaţa bancară, piaţa de capital, piaţa de asigurări, piaţa de garanţii de stat şi private – trebuie să devină mai sofisticată pentru a susţine creşterea business-ului atât la nivel local, cât şi la nivel internaţional. Banca de Dezvoltare a României trebuie să preia o parte din garanţiile necesare creşterii business-ului românesc. Băncile comerciale, atât cele cu capital românesc, cât şi cele cu capital străin, trebuie să crească mai mult finanţarea. Proiectele de investiţii ale statului – infrastructură, spitale, şcoli, industrii – sunt un motor de creştere pentru sistemul bancar. Industria locală trebuie susţinută mai mult, mai ales că sunt fonduri europene, ajutoare de stat şi finanţări acordate de guvern. Sistemul bancar ar avea ca ţintă dublarea activelor în următorii ani, cu o implicare mai mare în business şi în economie, mai ales că există lichiditate, având în vedere că depozitele bancare sunt mai mari decât creditele. Există programele de fonduri europene care, chiar dacă merg mai încet, tot înseamnă atragerea a câteva miliarde de euro pe an.

De asemenea, creşterea salariilor, apariţia unor venituri din alte surse, sumele câştigate de pe bursă, din crypto, din real estate duc la cumularea unor resurse de bani care trebuie reinvestite în piaţă, în diverse forme. Dacă acum 15 ani, în criza precedentă, România înregistra un deficit de lichiditate, acum situaţia este total opusă – piaţa are lichiditate, trebuie doar să apară oportunităţi de investiţii şi ca lumea – companii şi persoane fizice – să creadă mai mult în România. ZF Bankers Summit 2025 vrea să pună în discuţie temele principale şi provocările actuale ale sistemului bancar, aşteptările companiilor şi persoanelor fizice pe de o parte, dar şi aşteptările băncilor pe de altă parte, perspectivele de creştere a business-ului şi a economiei, precum şi motoarele de creştere pentru sistemul bancar, astfel încât ţinta României să fie un PIB de 500 de miliarde de euro în următorii ani.

Sistemul bancar din România se caracterizează acum printr-o stabilitate ridicată, având în vedere indicatorii de capitalizare, solvabilitate şi lichiditate înregistraţi. Presiunile de consolidare ale sistemului bancar românesc vor continua, având în vedere că băncile trebuie să aibă o masă mai mare de active, clienţi şi business pentru a face faţă reglementărilor din piaţă. Cum va continua consolidarea sistemului bancar, vom vedea. De asemenea, schimbările tehnologice din piaţă, atât din sistemul bancar, cât şi din societate, pun presiune imensă pe digitalizarea şi automatizarea operaţiunilor bancare, pe adaptarea băncilor la produsele şi serviciile financiare care apar din zone complementare. Investiţiile în tehnologie sunt extrem de mari, iar băncile trebuie să îşi adapteze încontinuu procesele pentru a face faţă aşteptărilor clienţilor.

Ca în ultimii ani, ziua a III-a din ZF Bankers Summit va fi dedicată pieţei asigurărilor, o piaţă care a devenit mult mai stabilă după şocurile din ultimii ani. Companiile de asigurări încearcă să găsească motoare de creştere, piaţa de RCA pare mai stabilă, iar asigurările de viaţă arată rate de creştere.

Special, ziua a treia „Piata asigurarilor.”

Punct de inflexiune în piaţa asigurărilor. Există viaţă şi după RCA!

Vine în sfârşit rândul asigurărilor de viaţă, sănătate, property şi corporate după 30 de ani de dominare a pieţei de către asigurările auto?

Piaţa asigurărilor traversează o perioadă de transformări accelerate, cu o dinamică diferită pe fiecare segment. Poliţele RCA încep să îşi tempereze avansul după ani de creşteri explozive, iar companiile apasă puternic acceleraţia pe asigurările de viaţă, sănătate, facultative dintre care cele de property şi celelalte categorii pentru business încep să fie mai căutate. Anul trecut s-a observat cum tot mai mulţi asigurători au început să testeze modele noi de business în care clientul are acces la un pachet de servicii şi acoperiri recurente, cu flexibilitate crescută şi control digital. Această abordare vine în contextul în care consumatorii cer soluţii simple, clare şi uşor de activat, o realitate pe care digitalizarea încearcă încă să o livreze integral.

După ce ani de zile a fost motorul pieţei, RCA-ul dă semne de maturizare. Ritmul de creştere încetineşte, iar primii mari jucători din piaţă încep să îşi tempereze avansul. În schimb, noii asigurători care au intrat recent în zona RCA câştigă cote importante de piaţă, cu produse adaptate şi o viteză mai mare de reacţie. Bătălia începe să se mute pe zona asigurărilor facultative. Pe fondul plafonării tarifelor RCA şi al presiunii asupra marjelor, brokerii şi asigurătorii îşi reorientează eforturile către asigurările facultative, segment care, deşi mai complex, oferă comisioane mai atractive şi posibilitatea unor soluţii personalizate. Piaţa de asigurări corporate încă se loveşte de reticenţa companiilor în a-şi asigura activele sau operaţiunile, ceea ce limitează potenţialul real de expansiune. Piaţa de asigurări corporate încă se loveşte de reticenţa companiilor în a-şi asigura activele sau operaţiunile, ceea ce limitează potenţialul real de expansiune.

Parteneriatele între bănci şi asigurători prind tot mai mult contur, însă potenţialul bancassurance-ului este încă departe de a fi atins. Asigurătorii urmăresc extinderea cooperării şi pe alte tipuri de poliţe, dincolo de viaţă sau credite. Brokerii îşi menţin rolul-cheie în distribuţie, fiind responsabili pentru o bună parte a subscrierilor, în special pe zona RCA. Odată cu limitarea acestui segment, aceştia accelerează pe produse facultative, unde gradul de consiliere este mai mare, iar marjele mai consistente. Digitalizarea avansează, dar rezultatul final e încă departe. Transformarea digitală continuă să fie o prioritate, însă efectele vizibile sunt inegale. Majoritatea companiilor au făcut paşi importanţi în zona de front-office, platforme, aplicaţii, notificări automate, adevărata eficienţă va veni abia când procesele de back-office vor fi complet integrate şi automatizate.

Poliţele tradiţionale rămân dominante ca volum, însă cele unit-linked, care combină protecţia cu investiţia, câştigă tot mai mult teren, principalul factor fiind orientarea clienţilor dincolo de protecţia de bază pentru produse cu valoare pe termen lung, cu componente investiţionale sau de economisire. ZF Insurance Summit îşi propune să adune la aceeaşi masă cele mai importante companii de asigurări din piaţă, asociaţii, autorităţi, dar şi cei mai importanţi brokeri din piaţă pentru a analiza unde ne aflăm, a vedea care sunt oportunităţile după ani de zile în care doar RCA-ul a fost în prim-planul mentalităţii generale, a vedea ce urmează şi cum putem ajunge la următorul nivel al dezvoltării.